agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-06-24 | [This text should be read in romana] |
În care maestrul poeziilor absurde se răfuiește
cu toți motanii din cartier Iubito, ascultă motanii “poetului pisicilor”, mieunînd pe coperișul textelor. Scapără blănile lor, ca bumbii violeți ai sânilor tăi, Ridicându-se impertinenți, deasupra unui troian de zăpadă. Stalagmite și stalactite, le-a prins chiciura de mustăți, Desenate cu un creion Rotring. Și însuși mieunatul cel lung îngheață prin aer. Poetul rus Hlebnikov, Călătorește deasupra unui vagon de vite spre stepă și nu mai poate descompune acest prelung m+i+o+r+l+a+u sau ,m+i+a+a+o+u în sunetele lui componente. Motanul lui Mircea adormea torcând leneș pe monitor cu o labă atîrnînd peste claviatură, Versul acestuia miaună ca un motan încălțat. Sunt un motan, ce mare lucru! Savantul structuralist Roman Jakobson A vrut să prindă structura ideii de pisică Iar îndrăgostiți de texte ca Gilbert Durand iubesc pisicile albastre care se fîțîie prin textele poeziilor lui Sakutaso Hagiwara, Ca prin sufragerii pline de lucruri vechi, încălzite cu lemne. Frank O Hara dădea bucăți mici de salam unei pisici bătrîne, de pe Fifth Avenue, iar André Malraux s-a fotografiat, în august 1944, cu un pisoi cățărîndu-se pe uniforma lui proaspăt călcată, de tînăr partizan. Antoniu a găsit motanul negru al Cleopatrei ascuns la picioareleSfinxului și peste acest poem dramatic plutește umbra zeiței cu cap de mîță, Phat. Numai pisicul, cu o curelușă roșie, prinsă la gît, Așteaptă în vitrina unui magazin de bijuterii, să treacă hergheliile de bidivii funebri ai lui Ereb. Literele negre ale poemului s-au lipit de pupilele mistice ale motanilor Murr Care privesc prin întuneric direct în poezia mea Pepitele din aur ale metaforelor mele, pisici faustice, cuminți și înțelepte. Iubito, mîngîie blana pisicii albastre și adu samovoarul Florile de tei ale Ideilor să se scuture ușor în lacrima ceaiului Încălzește bolul de porțelan pictat Și apoi, într-o simplă ceremonie a ceaiului Servește-mă cu apa sfințită, ca în atît de depărtatul Chitai!
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy