sunt omul care întotdeauna își va îmbrăca hainele pe dos
sunt omul care întotdeauna va desena în loc să scrie
dar omul acesta încă nu știe ce îi iubirea

când stau de picioarele mele se leagă tălpile tale
când alerg de mâinile mele se leagă palmele tale
nu știu dacă mai am o viață după moarte
tot ce știu e că lângă patul meu stă omul
pe care l-am cunoscut mai bine decât tine

ceva îmi spune să fiu mai bun cu cel de lângă mine
măcar atunci când fără să adorm cu fața la perete
să mă trezesc din oră în oră
fără să realizez că ceasul nu mai are baterie

mereu mi-am dorit să fiu
un arhitect al păcii.