Poem

Îți dădusem o șansă
plimbându-mă prin viața ta
vroiam să-ți respir ambianța să te culeg din florile împăcării
să te strâng în brațe
precum un copil nou născut
uneori simțămintele depășesc Arcul de Triumf și
tot ce năpârlește-n găoacea liniștii
dar să trec la subiectul fericirii
e ca și cum ne îndrăgostim de lumină
îți accelerezi alergarea să treci pragul câștigătorului.
sfârșitul începutului.

bianca marcovici

פּוֹאֶמה

נָתַתִּי לְךָ צַ'אַנְס
בְּשׁוֹטְטִי בְּחֵיק חַיֶּיךָ
חָפַצְתִּי לִשְׁאֹף אֲוִיר בְּקִרְבָתְךָ לְלִקְטְךָ מִפִּרְחֵי הַהִתְפַּיְּסוּת
לְהַצְמִידְךָ אֶל גּוּפֵי
כְּמוֹ תִּינוֹק בֵּן - יוֹמוֹ
לְעִתִּים הַתְּחוּשׁוֹת מַשִּׂיגוֹת אֶת" קֶשֶׁת הַנִּצָּחוֹן"
וְכָל מַה שֶׁנוֹשֵל בְּמַעֲטֶה הַדְּמָמָה
אוּלָם אֶפְנֶה לְמּוֹטִיב הָאֹשֶׁר
זֶה כְּמוֹ שֶׁמִּתְאַהֲבִים בְּאוֹר
מְחִישִׁים הָרִיצָה לְהַגִּיעַ לְקַו הַסִּיּוּם כִּמְנַצֵּחַ
סוֹף הַהַתְחָלָה

טומי סיגלר