pe-atâtea străzi pe-atât de multe bulevarde
ochiul orb al mașinilor privirea mi-o arde
de parcă fiare de metal și cauciuc
m-ar încolți și n-am un’ să mă duc

deschid la întâmplare porți arar sunt sfinte
duhnește a alcool și-a trup fierbinte
și-mi rup din carte palme de pahar
iubesc mă-mbăt și sfânt îmi sunt arar

dă-mi timpul femeie taci o clipă să-ți spun
că trupul acesta a fost ieri om bun
cel de astăzi telalul negustorul de haine
e un om de paie jefuit de taine

va cânta un cuc
dintr-un ceas năuc
spânzurat cu limbile-n perete
vor privi la noi
vânturi frunze ploi
însă ora noastră nu se vede

de departe vin
va fi mai puțin
de umblat în viață cu simbrie
și-ntr-un far bizar
ca un girofar
vom primi paianjeni în chirie