Cu flori ti-am impodobit pantecul
si-am construit biserici pe sanul tau,femeie,
ti-am aratat verbul,cantecul
si calea lactee.

Pe stancile de mare,dragostea incoltea sfere.
Era noapte.
Tu calcai printre clipe si emisfere,
si soapte.

Valuri de iubire se contopeau cu tarmul,
pietrele dormeau ca niste pasari nascute in zbor,
din privirile noastre curgea infernul...
eram numai doua ganduri chinuite de-un dor.