Doua biserici


Fantana mea se uita curioasa
in tine
praful din pielea ta
iriza
inimile noastre
au sarit de pe sine

In coaja ta de mar
mi-am infipt dintii
pana la semintele nestiute
si te-am strans intre buze
ca pe un bob de strugure

Doar linistea
se decojea
peretii inalti se ingustau
in durere
icoanele cautau cupola


Nu eram decat doua oglinzi
drepte
din care fugisera trupurile
doua biserici
unde respira Dumnezeu.