O candelă stinsă reaprinde talentul
ÃŽn sufletul gol de poet adormit
Trezirea începe în dânsul torentul
Poetul chiar simte că s-a trezit.

În el aleargă vijelioase versuri,
Cuvinte aiurea-mbinate strident.
Un pește încearcă să facă demersuri,
Poetul chiar simte ca are talent.

Hârtiile albe se ascund sub strofe.
Se naște un titlu neașteptat.
Se-ncarcă cu sânge dinastice cofe.
Poetul chiar simte că e admirat.

Volume întregi se zăresc între hornuri,
Cu capul dă omul de-un perete vărgat.
Trag extratereștrii la nobile hanuri.
Poetul chiar simte că e adorat.

Succesul se urca in capul virtual,
Poetul se simte un pic aiurit.
Deschide fereastra, adoarme pe val.
Poetul chiar simte că e obosit.