Șapte culori în prisma ideală
Agonizând în frunza ce nu moare.
Cu zile șapte, clipa care doare
Își sfârtecă aroma de migdală.

Din șapte note prinse în mișcare
Înfrâng tăcerea veșnicind brutală.
Cu șapte arte în costum de gală
Ademenesc iubirea trecătoare.

Cu toate pun o ordine-n zidire
Și sap relicva să-i găsesc păcat;
Vis dăltuit în pilda de-mplinire,

Sublim prinos în care s-a gravat
Un cosmic adevăr scurs din potire,
Prelins în mine și-ndelung vegheat.