Trage o linie pe frunza aceasta de mai
Copiază-mi talpa, traheea, șoldul, sufletul, adormirea
Curajului de-a te iubi copil
Desen cu umbre urcând spre mine învață-le să moară subit,
Nu cer funeralii morminte cu săli de concert, doar sapă în frunza aceasta de carne un timp pentru noi.
Mă-ntorc în ispită și verde, e mai, tu spui să aștept
Omizi gâdilându-mi senzații se mișcă, purtate seduse
Cum pielea descrește de leacuri o simt doritoare
Tu trage o linie din creștet până ieri
Pe spatele frunzei cu tălpi și suflet și râs.


Oana Solike, 13.05.2004