în afară
ferestrele mele
cresc un fel de ploaie
peste care
îmi scutur nopțile

între noi
încep să curgă
solstiții albastre
iubirile sunt
din ce în ce mai
transparente
până la zi

se găsește
întotdeauna
un dumnezeu
cu care să jucăm
cercul ăsta
de viață

tu însă vii
cu ultimul zbor
dinspre cer
să mă privești
printr-un ochi de inimă


copyright foto: Livia Geabelea