Mă-nghite timpul, veșnic mă alungă
Scuipând cu silă rostul strâns în mine.
Cu șfichiul clipei aspre sau blajine
Cioplește-n piele dungă lângă dungă.

Planetele se-ntorc pe căi senine
Și primăveri revin în noaptea lungă.
Alt fir de iarbă țărna o să-mpungă.
Destinul meu va reveni-n destine.

Tot ce-am făcut e măsurat de Parce.
Am fost copil și-am devenit bărbat.
Bătrân voi fi când fusul vremii toarce.

Vreau să mă schimb, dar nu mă las schimbat.
Totul revine, totul se întoarce.
Cum aș putea chiar eu să mă abat ?