Am plăcerea să vă invit la lansarea volumului A treia bancă. Se va întâmpla la Târgul de carte Gaudeamus, astăzi, 22 noiembrie, ora 18, la standul Editurii Semne-Artemis (de la intrarea principală, o luați la dreapta, imediat, urcați câteva trepte și mergeți pe acel inel până dați de Cartea rusă. În acel punct ați trecut, puțin, de Semne (sunt pe stânga).

Vă aștept.

Despre A treia bancă, cel care o va prezenta la lansare, Lucian Gruia a scris în revista Argeș:

În recentul roman, A TREIA BANCÃ (Editura SemnE, București, 2012), autorul se depășește pe sine, fantezia și umorul debordante copleșindu-ne până la naufragiu.
Încă de la prima întâmplare, descrisă epic, intrăm aparent în domeniul neverosimilului, domeniu pe care nu-l vom mai părăsi până la sfârșit...

Subiectul cărții este atât de luxuriant și de presărat cu poante, încât nu poate fi povestit. Rămâne cititorilor plăcerea să se delecteze, descoperind la tot pasul scene picante, fanteziste, dar mai ales comice.

Tipologia comicului este ilustrată cu prisosință în paginile cărții.

Comicul de situație impregnează fiecare pagină a romanului. Menționăm patru exemple semnificative: furtul băncii din fața postului de TV de câteva personaje îmbrăcate în costume de extratereștri, coborând dintr-o mașină cu o mulțime de antene, imitând un modul lunar; furtul băncii de rezerve de pe stadionul Giulești, în timpul meciului de fotbal Rapid –Steaua, când, după schimbul de petarde și scaune rupte dintre cele două galerii (fenomen minuțios studiat de către regizorul operațiunii), necesitând intervenția pompierilor, unde eroii cărții o iau înaintea celor autentici, cu o mașina adaptată, astfel încât, în loc de apă împrăștie un gel producător de fum; serbarea de la penitenciar, unde hoții, procurorii și gardienii/paznicii petrec pe banii celor arestați, care comandaseră la Capșa o masă de pomină, stropită din belșug cu whisky și vin, adusă de chelnerii localului la „domiciliul” provizoriu al clienților; spectacolul eliberării acestora, când, din victime, devin eroi naționali, etc.

Comicul de caracter îl detectăm în numeroase situații, cum sunt: la Vigilante, care, auzind prin peretele apartamentului planul pus la cale de Laurențiu și gemenii Papadopol, îi șantajează pentru a fi primit și el în echipă (sperând la un câștig cu care să-și acopere datoria la bancă); schimbul de amante între managerii consorțiului de construcții japonez și frații Papadopol etc.

Comicul de limbaj apare în expresiile hakerului japonez Hakita, în perioada în care domnișoara Cludia îl învață românește, ori când bețivanul Gogu, povestește cum au furat extratereștrii banca din fața postului de televiziune.
În sfârșit, comicul numelor, mai puțin semnificativ, se dezvăluie mai ales în porecle: domnișoara pedantă Voaleta pentru Violeta, vigilentul Vigilante pentru Vasile, etc.
Tehnica romanului A TREIA BANCÃ este ingenioasă. Deși elementele de construcție sunt desprinse din cotidian, liantul lor le trimite în irealitate. Chiar dacă accepți jocul și râzi în hohote, nu uiți nici o clipă că ești în domeniul neverosimilului, și nu virtualului, posibilului.
Lecturând romanele lui Laurențiu Orașanu, AUTORUL și A TREIA BANCÃ, adaug la tipurile cunoscute ale categoriei estetice a comicului, încă unul: comicul neverosimilului. asigurarea manuscriselor literare, etc.

Și ar mai fi ceva important de remarcat. Oricât de fanteziste ar fi dorințele eroilor, ele, în ultimă analiză psihologică sunt reale: dorința de celebritate este unanimă, aceea de a concepe un scenariu realizat la Hollywood constituie dorința secretă a oricărui scriitor. Laurențiu Orașanu defulează terapeutic aceste idealuri. Pentru a nu cădea în ridicol, acestea sunt prezentate cu umor tandru.

Și cine știe. Poate chiar se va face un film după acest roman seducător și care va lua un premiu. Na că am căzut și eu cu interpretarea în mrejele neverosimilului..."

Lucian Gruia