agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-03-30 | [This text should be read in romana] |
După o lungă serie de editoriale și articole, d-na Eva Iova, redactorul șef al revistei Foaia Românească, săptămânal al românilor din Ungaria, a publicat în numărul de astăzi al revistei, unul dintre cele mai bine scrise dar și tragice articole din cele multele care mi-a fost dat să le citesc până acum.
Atât titlul cât și conținutul editorialului sunt șocante, reflectând însă cât se poate de obiectiv realitatea dramatică a minorității române din Ungaria. Dincoace de eforturile depuse înspre păstrarea identității de limbă și cultură, o umbră groasă aduce cu sine miasme râncede, din păcate nu din depărtata Danie... Acest editorial este primul dintr-o nouă serie pe care de comun acord cu d-na Iova, mă voi strădui să o completez cu fiecare noutate, sper, demnă de interesul cititorilor agonia.ro. Pentru că cineva are curajul să strige, dacă țara arde... "În Ungaria este dreptul constituțional al fiecărui cetățean să-și vorbească limba maternă. Paragraful 68 al Constituției stabilește că minoritățile naționale și etnice au dreptul la „folosirea limbii materne”. Paragraful 51 al Legii privind drepturile minorităților naționale și etnice din Ungaria scrie clar: „Oricare cetățean al Republicii Ungare are dreptul să-și folosească limba maternă oricând și oriunde. Statul este obligat să asigure pentru minorități condițiile de folosire a limbii materne.” La ședința de constituire a noii Autoguvernări pe Þară a Românilor din Ungaria s-a pus totuși la vot dacă se poate vorbi românește sau nu. „Mașinăria de votare” a hotărât: la autoguvernarea românească nu se poate vorbi românește! Această decizie aberantă s-a luat în fața presei și în fața reprezentanților Departamentul pentru Minorități. Directorul adjunct al DMNEU, care este și referentul slovacilor, probabil s-a simțit într-un film science-fiction sau într-un coșmar, și a tot așteptat să se trezească. Nu cred că s-a așteptat la așa ceva. Atunci când autoguvernarea românilor strigă de 8 ani în lung și în lat că neromânii se bagă în AÞRU, a ajuns să vadă cu ochii lui că, de fapt, etnobișnițarii sunt deja aici. Exact ca în bancul cu țiganul care a furat un porc, și când îl întreabă cineva că ce porc poartă în spate, se sperie și zice: vai, am un porc în spate! Nu știu cum o ajuns aici! „Mașinăria de votare” de la AÞRU este programată în așa fel ca să voteze orice și oricând. Am mai văzut în anii anteriori cum s-a votat să se vândă acțiunile MOL; cum s-a schimbat, fără nici o ezitare, un curator care a făcut lobby adevărat pentru proiectele românești și care a demonstrat prin sume concrete că a lucrat mai bine decât oricare curator al AÞRU de până atunci în Fundația pentru Minorități, decât că a avut o vină – n-a fost omul lor; am văzut cum s-a achitat fără jenă amenda de două milioane de forinți a președintelui Cresta, care cu câteva luni în urmă și-a cumpărat – tot cu acordul adunării generale – o mașină luxoasă nou-nouță și am mai putea înșira. Conducerea AÞRU de ani de zile ne aruncă praf în ochi lăudându-se că în anumite școli din Bihor au introdus predarea limbii române. Probabil sunt unii care-i și cred, dar după cele întâmplate săptămâna trecută la constituirea AÞRU, oare care ministru sau ambasador o să-i mai creadă. Cu patru ani în urmă, toată lumea l-a văzut pe secretarul de stat de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni cum i se traducea prin cască ceea ce se vorbea la ședința electoratului „român”. A acceptat umilirea fără nici o vorbă. Din patru în patru ani, la fiecare alegeri sperăm să fie mai bine. Este însă tot mai rău. Degeaba cheltuiește statul sute de milioane pentru susținerea sistemului de autoguvernări care se aleg tot la patru ani, dacă cei de la putere se cred că acela este locul lor de muncă și din banii publici își rezolvă realegerea. Sârbii, de pildă, își schimbă președintele tot la patru ani. La slovaci, nemți, sârbi, croați nu-și permite nimeni să voteze contra limbii lor materne. „Mașinăria de votare”, condusă de echipa Cresta–Guiaș, și-a bătut joc de tot ce este românesc. Iar pentru că mașinăria este alcătuită totuși din oameni, iată numele acelor „aleși”, cărora nu le-a fost rușine să voteze contra limbii române: Traian Cresta, Gheorghe Guiaș, Tiberiu Iuhas (profesor de română), dr. Ioan Selejan, Elena Silaghi (directoarea școlii din Bedeu), Mariana Negreu (româncă originară din România), Gheorghe Jancsin, Alexandru Finna, Clara Covaci (educatoare din Jaca), Ioan Tath, Ioan Radici, Alexandru Þârlea, Gheorghe Ardelean (profesor de română), Józsa Ferenc, Ioan Blaga, Gheorghe Marc (profesor de română, fostul președinte al Comisiei de Învățământ al AÞRU). Doamnelor și domnilor, v-ați trădat neamul! Eva Iova" redactor-șef Editorial apărut în Revista Foaia Românească (www.foaia.hu), pagina 3/Minoritate la 30 Martie 2007. Postarea pe Agonia cu acordului autoarei. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy