Am avut bucuria și onoarea de a participa la cea de-a XXVI-a ediție a Festivalului de umor ”Ștefan Tropcea” din Brăila, în perioada 27-29 septembrie, 2013.
Festivalul a fost organizat de Centrul de Creație, Consiliul Județean și Cenaclul umoriștilor brăileni "Ștefan Tropcea".
Evenimentul a avut loc simultan cu ”Mărul de aur” de la Bistrița, dar am ales Brăila, Clujul fiind reprezentat la Bistrița de scriitorul Ion Constantinescu (premiat acolo), fratele epigramistului celebru și simpatic Nicușor Constantinescu din București, prezent și dânsul la Brăila..
Am luat trenul împreună cu prietenul și colegul de cenaclu (Satiricon) Gavril Moisa, secretarul general al Ligii Scriitorilor, un mare cuceritor (eu sunt în față!:)).





După multe ore de mers pe calea ferată cu ”TGV”-ul românesc, am ajuns în Brăila, la hotelul Traian, seara la 22.30. După o noapte în care o gașcă de golani a ținut să se distreze exact sub geamul nostru, ne-am deplasat la micul dejun, apoi am început un bogat program cultural.

Am vizitat Teatrul "Maria Filotti", o clădire foarte frumoasă, construită în 1986 și reabilitată și modernizată recent.








Peste tot am fost însoțiți de d-na Maria Pușcaciu, directoarea Centrului Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Brăila, o doamnă distinsă, atentă, competentă.







Am vizitat apoi Biblioteca Județeană ”Panait Istrati”, mutată recent într-o clădire nouă și spațioasă, unde am fost întâmpinați de directorul acesteia, Dragos Adrian Neagu, care ne-a însoțit în toate sălile și atelierele bibliotecii.







Este o clădire în care s-a investit enorm, precum se vede și din imaginea de mai sus.

Aici se desfășura Festivalului poetilor din Balcani sau Balcaniada poeților. Nu am interferat cu poeții, noi fiind dintr-o altă lume (superioară, firește :)), dar am imortalizat un afiș situat la intrarea sălii de conferințe în care aceștia își desfășurau o anumită activitate.








Sunt doi scriitori fabuloși care și-au petrecut tinerețea în această parte a țării.
Fănuș Neagu (un zeu al metaforei românești – ce-i mai savuram cronicile la meciuri, cele apărute în România literară și în Luceafărul!) spunea prin 2005, printre altele, despre Brăila: ”Mi-e dor mereu de Brăila și, de câte ori pot să scap, mă duc acolo. Iau trenul și fug la Brăila. Mă umplu de tinerețe, îmi răscolesc amintirile, sărut Dunărea, mă uit la sălcii și mă umplu de melancolie. Mă întâlnesc, din păcate din ce în ce mai puțin, cu vechi prieteni. Mulți se trec dincolo... Brăila este orașul cu cele mai frumoase fete din România. Înainte le răpeau turcii, ca pe Chira Chiralina, acum se duc singure la turci. Dar se întorc...”.








Noi, epigramiștii, ne-am convins de frumusețea fetelor, dar n-am răpit nici una. N-am avut vreme. Eram însetați... de cultură...
Așa că am mers să vizităm Salonul Internațional de Caricatură, al cărui vernisaj fusese cu o săptămână înainte. Au fost expuse sute de caricaturi ale celor 118 caricaturiști din 34 de țări, care au trimis lucrări pentru concurs. Am zăbovit doar câteva zeci de minute, pentru că nu ne permitea timpul, dar mi-ar fi plăcut să stau ore în șir să mă uit și să admir adevărate capodopere. Vă dau doar un exemplu de caricatură cu un mesaj extrem de profund. N-am reținut numele autorului (străin), dar cred că ne definește pe noi, românii, în anii aceștia.








Au expus cu această ocazie, într-o sală separată, și membrii juriului, caricaturiști români de top.







Am extras pentru dumneavoastră o operă a genialului caricaturist brăilean Costel Pătrășcan (cunoscut mai ales după ce a ilustrat celebra carte ”Modus ridendi” a marelui epigramist, poet, reporter naiv de teren... ăă... îmi scapă nmele :)).







În fine, a avut loc festivalul propriu-zis, cu prezentări de cărți și reviste, recitaluri de epigrame, muzică și acordarea premiilor.
Festivitățile au fost moderate de d-na Maria Pușcaciu și de scriitorul (și mare epigramist) și rebusistul Mihai Frunză. Cu o prezență, ca întotdeauna, tonică s-a remarcat și epigramistul Alexandru Hanganu.







În fotografie (stânga) este și distinsul scriitor Gheorghe Leu, autorul unui mare număr de cărți (și) de umor, iar în spate este Costel Pătrășcan, cel care a proiectat pe ecran o parte din lucrările sale, însoțite de comentarii savuroase.

Prof. univ. dr. Ion Berghia de la Iași, președintele Asociației Pro Basarabia și Bucovina, a prezentat revista "Dor de Basarabia", în care sunt publicate creații ale românilor de pretutindeni.







A avut loc și un savuros recital Ananie Gagniuc, cel comparat, din motive obscure, cu (brăileanul) Terente. Această comparație a fost și un ”lung prilej de bârfe și de ipoteze”...








Ne-a încântat cu cântecele sale (unele pe versuri de Laurențiu Ghiță) folkistul bucureștean Marius Matache.


Am recitat cu toții câte cinci epigrame, apoi ni s-au oferit (unora) premiile hotărâte de juriu (Președinte – Prof. univ. Dr. Ștefan Cazimir, membri – Mihai Frunză și Alexandru Hanganu):

Marele Premiu ,,Ștefan Tropcea" - Vasile Til Blidaru - Beceni, Buzău
Premiul I - Dan Căpruciu - Galați
Premiul II - Gheorghe Constantinescu - Brașov
Premiul III- Gheorghe Bâlici - Chișinău
Mențiune I - Ionuț Daniel Þucă - Medgidia
Mențiune II - Petru Ioan Gârda - Cluj-Napoca
Mențiune III- Nichi Ursei - Râmnicu Vâlcea
Premiu Special - Laurențiu Orășanu - București.
Premiul Special OPERA OMNIA - Gheorghe Leu – Brăila

Temele au fost ”Tot pe drum, pe drum...” și ”Amor hoinar”. Au participat 86 de concurenți din țară și din Republica Moldova.
Premiile în bani au fost importante, chiar substanțiale față alte festivaluri.
La distribuirea plicurilor, l-au încurcat pe al meu cu al lui Til și cu toate că eu am insistat să rămână așa, că, în fond, nu banii contează, Til, modest cum îl știm, a ținut morțiș să ia plicul ce i se cuvenea. Mă rog, am cedat, nu era momentul și locul să fac scandal... :)





În fine, ne-am deplasat la ”agapa frățească” (expresie învățată la Buzău). Pe drum ne-am făcut și tradiționala poză de grup.






Jos, în stânga d-lui Dan Căpruciu (un Mare în epigramă) este d-na Maria Pușcaciu. În rest, în general sunt figuri cunoscute lumii epigramatice de pe agonia.
Dacă e cineva pe care nu-l cunoașteți, întrebați-mă. Lipsește Laurențiu Orășanu, cel care a făcut fotografia și Gheorghe Bâlici, care de asemenea făcea poze.
Pe ei i-am prins însă împreună dimineața la micul dejun.






Din păcate lipsește și poza agonică (formată din Orășanu și Gârda) pentru că ne-a ieșit mișcată. Știu că suferiți, dar n-au intrat festivalurile în sac, vom mai avea prilejuri.
La masă am gustat una alta și ne-am mai luat peste picioare, cum se-ntâmplă între umoriști. Am reținut de acolo o ilustare a celebrei ziceri ”sic tranzit gloria mundi”: marele câștigător de anul trecut (simpaticul și talentatul Gheorghe Șchiop) privind la (plicul) cel(ui) de anul acesta: Vasile–Til Blidaru :)







Am prins un răgaz pentru a privi fluviul în ochi. Destul de pustiu acolo, poate pentru că ploua, poate pentru că era sâmbătă...

În port la Brăila,
La coana Elvira,
Nu prea se câștigă lira...







Ne-am luat rămas bun, iar dimineața am luat-o care încotro. Am avut norocul de a călători până la Brașov cu maeștrii Gheorghe Constantinescu – Geco și Gheorghe Șchiop.
Geco e plin de amintiri cu mari umoriști, texte, bancuri, iar modul cum povestește, zâmbetul unic pe sub... genele-i negre e absolut șarmant.
Din Brașov înspre Cluj eu am ațipit intelectual, iar Moisa s–a documentat pentru viitoare opere lirice sau epice, stând de vorbă cu o româncă măritată în Siria de vreeo 30 de ani.
Asta e, fiecare cu ce-l doare....