"Perioada de tranzitie s-a incheiat. Acum trebuie sa ne indreptam spre normalitate" - un anume om politic, nu asta e important, la un anume talkshow. Incepand cu aeroportul Otopeni si terminand cu granita de la Bors, Romania e o tara ce sfideaza din cele mai vechi timpuri normalitatea. In fapt, nu Romania e diferita, ci oamenii ce locuiesc in ea, ce isi duc in modul cel mai ciudat traiul in aceasta bucatica de pamant aruncata, probabil, din greseala pe Terra. Problema este ca romanul nu a suferit niciodata de normalitate, conceptul pentru el fiind mai strain ca masa molara a beriliului sau ca teoria multidimensionala a suprafirelor. Poate tocmai de aceea el, sau noi, presupunand ca toti cei ce scriu pe acest site au fie nationalitatea fie cetatenia romana, nu a (am) suferit nicicand de banalitate. Ieri am auzit o expresie noua ce ii va edifica pana si pe cei mai sceptici, o expresie ce sfideaza absurdul si ne apropie cu pasi repezi de tintele extraordinare, minunate de atingere al absolutului si al sublimului. Am auzit de faimosul manual alternativ unic. Alaturi de optionalul obligatoriu si de "libertate cu usi inchise" aceste sintagme sunt rezolvarea romaneasca a problemei paradoxului universal in contextul educatiei. De cateva sute de ani romanul se invarte in cerc, punand de o cosmica mamaliga nationala. Din pacate insa, iuteste prea mult focul si niciodata, dar absolut niciodata nu pune sare. Si tocmai de aceea, odata pe secol (uneori chiar mai repede, depinde de mai multi factori - calitatea apei si a malaiului, inteligentia lui) ii explodeaza. Nu-i nimic, da vina pe "vicisitudinile istoriei" si pe "mostenirea grea a trecutului" si-ncepe din nou. De 100 de ani ne tot sucim, ne invartim in jurul cozii, incercand sa avansam inapoi si sa urcam jos. Caragiale e actual pentru ca noi suntem tot cei ce am fost, in acelasi context, intr-o lume putin mai moderna. Mamaliga, ce pe-atunci era pe jumatate facuta s-a supraincins si prin 39-47 a explodat, facand ceaunul cioburi (unul din ele este s-a declarat cu zece ani in urma "ceaun independent" in care se gateste moldomaliga, da' la foc mic ca nu da Mama Rusie gaz). Timp de inca vreo 50 de ani am luat cioburile si-acum l-am pus din nou pe foc. Intra in scena Catavencu. Versiunea 1990-2002. Mobil(e), ziar si perna, cultura la minus infinit , masina cu girofar escorta. Demagog anunta de la tribune ca "elevii vor manuale ieftine si bune", si ca pretul e mai important calitatii sau ca "trebuie starpita coruptia din temelii" asta la 20 de minute dupa ce oprit de politie de unde a plecat convigand agentul de circulatie cu unica limba universala - bancnota 10 euro. Doar "trebuie sa avem si noi falitii nostri" s-a transformat in "trebuie, si in UE e la fel" via "Tot inainte", aceeasi demagogie putin reincalzita pentru a se adapta lumii noi si din ce in ce mai ciudate. Si cand nu mai poate folosi fraza bombastica, atunci cand cititul ziarelor in fata camerei de filmat nu mai e posibila, Catavencu Cel Nou, ne aduce normalitatea. Si inca cum, cu biciul, prin intermediul unei legi in spiritul si-n litera romanismului, al exploziei de mamaliga si al culturii lipsa, legea pentru protectia limbii romane, si ea o lege a paradoxului prin care sa mai destinda putin fruntile unora si sa le-ncrunte pe-ale altora, taind in carne vie un organism viu de care nimeni nu-si da seama, limba. Iar cand nici asta nu se mai poate, Catavencu da vina pe-o savarina stricata. Normalitate, ha, ha, ha. Noi 22.000.000 de Mitica Popescu si Ion Gheorghe, asezati la nea Ionescu pe terasa, sorbind dintr-un Murfatlar din '97 sau dintr-o bere la cutie, supravegheati de cateva zeci de mii de Pristanda (redenumiti astazi Tutigureanu Garcea) asistand seriosi la scene ce l-ar infiora si amuza pana si pe Caragiale, pe calea spre "normalitate si spre integrare euroatlantica" si plangandu-ne de cum frecam menta zi de zi, ora de ora, minut de minut la serviciu, unde leafa e mica (las c-avem noi de unde completa, romanul stie a-nvarti lucrurile). Romanul e singurul care a aplicat cu succes doublethink (dubluganditul - sama la Orwell, 1984), pentru a va edifica uitati-va in cartea de istorie - capitolul Pionierii zborului. Sa tragem un semnal de alarma? Nu, s-a furat si ala ieri cat eram in pauza de pranz. Atentie se-nchid usile. Urmeaza statia Trecut, Viitor, Prezent (in cazul romanilor tot aia e) cu peronul pe o parte inca necunoscuta. Romania tinde spre 0 si spre infinit iar relativitatea noastra il poate fascina si pe Einstein ca prima demonstratie a teoremei sale. Romania e eterna si fascinanta, muribunda si scarboasa, Romania e azi si maine si ieri unica, schimbandu-si opiniile asemenea ciorapilor, in unele cazuri chiar mai des. Romania e tara lui Papura Voda, romanii sunt dusmanii si prietenii romanilor, traiasca sa traim si noi, si ultimul care pleaca sa stinga lumina. Romania. Numai aici poti fi fericit si nefericit in acelasi timp. E doar o chestie de perspectiva (intoarsa pe dos, mioapa si hipermetroapa in acelasi timp). Romania e tara tuturor probabilitatilor, romanii cei mai bogati si in acelasi timp cei mai saraci oameni din Europa). Traiasca Romania si lasati-ma dracului sa ies. Asta-i romanul si asta-i Romania.

Imagine: Satul X. O ulita desfundata si prafuita. In jur case vechi, mici, taranesti, darapanate, in culori difeite, cojite. Iarba, copaci si ei prafuiti pe langa garduri. Doi cai trag un car supraincarcat cu fan. Badea Gheorghe, imbracat in alb, cu un cojoc si un clop mare, negru de lana pe cap isi mana caii alene pe ulita. Rotile de cauciuc acoperite de capace de Cielo luate din talcioc scartaie sub greutatea carutei. Se aude un zgomot. Badea se uita in chimir.Scoate o cutiuta neagra din buzunarul pantalonilor. O duce la ureche si apasa pe un buton. Carul se misca alene-nainte lasand satul darapanat ce sta sa se piarda-n soarele orizontului sufocandu-se in praful vesnic, omniprezent si omniscient. Badea vorbeste la mobil.

Nu mai stau, am treaba.Ma duc sa prind metroul usor. Pana atunci inchinati si voi un pahar de tuica dimineata si vreo cinci seara, pe nemancate, pentru romani si Romania ca poate uitati de ce le-nchinati. (eof - Sfarsit. Capat. GATA!!!!).