De acum încolo ecranul ne va fi invadat de floricele, fluturași și albinuțe. Cel puțin pînă seara la zece, ochii și mintea vor fi protejate. Nu și de realitatea care ne lovește în moalele capului odată cu fiecare știre din scumpa noastră patrie, dar în privința asta CNA-ul nu are competențe.

Este mai nociv un film în care apar scene de violență decît prea urmăritele știri de la ora cinci? Trebuie să ferim ochii copiilor de vederea unui trup gol de femeie, dar să-i lăsăm în fața televizorului cînd apare Adrian Păunescu (care se tot lățește în detrimentul unui Mircea Dinescu sau Stelian Tănase)? Să-i cenzurăm textele savuros de licențioase ale lui Emil Brumaru, în schimb să introducem în manualele școlare romanele (mai nou dramatizate pe scena moșiei personale numite TNB) ale lui Dinu Săraru?

Să ardem în piețe publice “Decameronul”, cărțile marchizului de Sade, ale lui D.H. Lawrence, Henry Miller, “Povestea Poveștilor” a lui Creangă? Sau scrierile lui Goma care prea exagerează cu gura lui mare atît în formă, cît mai ales în fond?

Cît rău face Andrei Gheorghe pentru că fumează “iarbă” (dar nu îndeamnă pe nimeni altcineva să o facă)? Mult mai puțin decît emisiunile imbecilizante gen “Surprize, surprize” sau “Babilonia”. Sau decît emisiunile difuzate pe România Internațional încremenite într-un proiect de dinainte de 1989. Sau emisiunile cu aceiași invitați prăfuiți ai Marinei Almășan.

Cum altfel decît impudic poate fi catalogat gestul de a suprima CNSAS, cînd și așa sîntem cu mult în urma celorlalte țări din Est în problema poliției politice? Noi avem probleme mai importante. Noi sîntem români. Avem bănci tricolore, lăcrimăm cînd auzim cîte-o doină. Și ne ferim copiii de obscenități. Mai puțin de indecența unei bune părți a societății.

Mămăliga românească cea pudică.