agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 6357 .



Din surprizele francofoniei
communities [ _ISRAELIENS_FRANCAISE ]
Ziarul de Iasi

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [NMP ]

2004-11-09  | [This text should be read in romana]    | 



Exista si o Uniune a scriitorilor israelieni de limba franceza. Marturiile lor sînt emotionante si dau seama de o febrila, nu o data dramatica interogare asupra propriei identitati culturale.

Fosta studenta a Universitatii din Iasi, stabilita în Israel de vreo doua decenii si ceva, poeta, traducatoare, Marlena Braester a avut ideea unei reviste a scriitorilor israelieni de limba franceza intitulata Continuum, cuvînt ce trimite si la un pasaj din Paul Valéry ("La Pythie ne saurait dicter un poème. Mais un vers - c'est -à-dire une unité - et puis un autre. Cette déesse du Continuum est incapable de continuer. C'est le Discontinuum qui bouche les trous"). Aflam, cu acest prilej, ca exista si o Uniune a scriitorilor israelieni de limba franceza.
Colaboratorii revistei - care, s-o spunem din capul locului, este de o excelenta tinuta - vin din cele mai diverse spatii: Marlena Braester, Carmen Oszi si Bluma Finkelstein din România, Monique Jutrin din Belgia, Betty Rojtman si Jacqueline Michel din Franta, Bettine Amir din Liban, Saül Oren - Hornfeld din Polonia, Sophie Rachenko din fosta URSS etc. Marturiile lor sînt emotionante si dau seama de o febrila, nu o data dramatica interogare asupra propriei identitati culturale. Unii încearca sa mentina legaturile cu limba materna, altii au ales franceza pentru ca a fost limba preferata în scoala sau pentru ca lustreaza o stralucita traditie spirituala ori pentru ca le-a oferit marile modele poetice.
Sophie Rachenko a trecut, succesiv, prin cinci limbi: rusa a fost limba materna, apoi peregrinarile familiei au obligat-o sa învete poloneza si ebraica, la scoala s-a familiarizat cu engleza si franceza; aceasta din urma e limba de exprimare literara pentru ca, printre altele, se asociaza cu amintiri dragi si durabile, cum ar fi turneul lui Yves Montand (însotit de Simone Signoret ) în URSS, ori cu filmele frantuzesti care începusera sa apara pe ecrane în timpul "dezghetului" din anii '60 (tema a unui frumos roman de Andrei Makine). O idee revine insistent: franceza este eminamente limba poeziei, limba sonoritatilor inefabile, limba respiratiei interioare. "În acest vîrtej de limbi si culturi (din Israel, n.n.), scrie Carmen Oszi, s-a cristalizat în mine o dorinta, dorinta ca alegerea mea sa nu fie o ruptura, ci o continuitate prin intermediul francezei, limba în care am gasit o voce care putea alatura nostalgia cetii si a brazilor din Europa cu reflexele soarelui mediteranean si mirosul mimozelor Levantului".
Dar cîte pasaje admirabile prin sinceritate si expresivitate as putea cita, de la subtila observatie a Blumei Finkelstein - "Si apoi, franceza nu este oare acea limba minunata care duce umorul atît de departe încît conjuga verbul a muri cu auxiliarul a fi?" - pîna la speculatiile pline de vibratie si subtilitate ale Marlenei Braester: "Propria noastra scriitura se naste adesea în scriitura Celuilalt: un înauntru pe care esti pe cale sa-l explorezi. Ni se poate întîmpla sa fim în asa masura prinsi înauntru încît scriitura noastra sa se nasca din acest pamînt poetic".
Partea centrala a primului numar din Continuum este un omagiu adus lui André Chouraqui, poet, celebru traducator al Bibliei si al Coranului; articole, texte poetice si un substantial interviu cu acest fascinant personaj care se prezinta el însusi drept un passeur ce s-a straduit sa gaseasca punctele de contact între marea traditie culturala ebraica si pluriculturalismul Israelului de astazi, unde oamenii vin din o suta de tari ale lumii si vorbesc optzeci de limbi....
Pe cîtiva din scriitorii de limba franceza, prezenti în revista, i-am cunoscut toamna trecuta, într-o de neuitat calatorie în Israel, pe care i-o datorez în primul rînd Marlenei Braester. Sînt scriitori adevarati, unii dintre ei universitari de anvergura si, peste toate, au simtul prieteniei si dovedesc o admirabila receptivitate. Iar cînd ne uneste si francofilia....

Alexandru CALINESCU

(Alexandru Calinescu (n. 1945, Iasi) este profesor de literatura franceza la Universitatea „Al.I. Cuza”, Iasi, si director al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iasi. Are rubrici permanente in revista Dilema veche si in cotidianul Ziarul de Iasi. Distinctii: Premiul Uniunii Scriitorilor (1972), Premiul Academiei Romane (1990), Premiul „Ateneu” de critica si istorie literara, Medalia Jubiliara a Universitatii din Angers – Franta (1991), Ordinul „Meritul Cultural” (2000), Ordinul „Palmes Académiques” conferit de guvernul francez (2000), „L’Ordre National du Merite” conferit de presedintele Frantei (2004). Volume publicate: Caragiale sau virsta moderna a literaturii (Albatros, 1976), Perspective critice (Junimea, 1978), Biblioteci deschise (Cartea Româneasca, 1987). La Editura Polirom a mai publicat volumul Interstitii (1998).)


Curriculum vitae Marlenei Braester

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!