|
Biografie Joseph Rudyard Kipling
Joseph Rudyard Kipling (n. 30 decembrie 1865 Bombay, India - d. 18 ianuarie 1936) poet și prozator britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1907. Este celebru prin povestirea sa pentru copii "Cartea Junglei" (1894), romanul indian de spionaj "Kim" (1901), poemele "Gunga Din" (1892) și "If— " (1895), numeroase schițe și nuvele. În 1934 i s-a acordat, alături de William Butler Yeats, Premiul Gothenburg pentru Poezie. În timpul vieții, a fost considerat, îndeobște, poet și i s-a oferit un titlu nobiliar și postul de poet laureat – ambele refuzate de Kipling.
Kipling s-a născut la Bombay, India. Tatăl său a fost John Lockwood Kipling, profesor Școala de artă Jeejeebhoy, iar mama sa, Alice Macdonald. Se spune că părinții săi s-au cunoscut la Lacul Rudyard din Staffordshire, în Anglia, aceasta fiind originea prenumelui lui Kipling. În copilărie a fost trimis în Anglia unde a fost crescut de o femeie numită doamna Holloway. Se presupune că lipsurile și proasta îngrijire de care a avut parte până la vârsta de cinci ani, când a fost „salvat”, i-au influențat scrierile, îndeosebi simpatia pentru copii. Mătușa din partea mamei s-a căsătorit cu artistul Edward Burne-Jones, iar tânărul Kipling și sora sa, a petrecut, de la vârsta de șase ani până la 12, mult timp în Anglia, cu familia mătușii, în vreme ce părinții săi au rămas India. Kipling a fost verișor cu Stanley Baldwin, prim-ministru în trei mandate.
După o perioadă petrecută ca intern la United Services College, în 1881 Kipling se întoarce în India, la Lahore (în Pakistanul de azi) unde lucrau părinții săi. A început să lucreze ca redactor la un ziar local, în paralel cu pași în poezie; debutul său ca scriitor profesionist s-a petrecut în 1883 când a făcut primele vânzări.
În 1892 s-a căsătorit cu Caroline Balestier; fratele ei, un scriitor american, a fost prietenul lui Kipling, dar murise de febră tifoidă cu un an înaintea căsătoriei acestuia. În timp ce cuplul se afla în luna de miere, banca lui Kipling a dat faliment și banii au ajuns pentru biletele de călătorie numai pentru întoarcerea în Vermont (unde locuia cea mai mare parte a familiei Balestie). În următorii patru ani, Rudyard și soția sa au locuit în Statele Unite. În această perioadă își dedică scrisul copiilor și publică operele care îl fac cunoscut în zilele de azi, Cartea junglei și urmarea A doua carte a junglei, în 1894 și 1895.
După o ceartă cu socrii săi, se întoarce în Anglia împreună cu soția sa și, în 1897 publică Captains Courageous. În anul următor începe să călătorească în sudul Africii, aproape în fiecare vacanță de iarnă. Acolo îl cunoaște și se împrietenește cu Cecil Rhodes și începe să adune material pentru o altă operă clasică -- Povestiri pentru copiii mici, publicată în 1902. Kim' – o altă operă memorabilă, văzuse lumina tiparului în anul precedent.
Poezia lui Kipling din această perioadă include "Gunga Din" (1892) și "Povara omului alb” (The White Man's Burden) (1899); în domeniul non-ficțiunii se implică în dezbaterea despre răspunsul britanic în privința creșterii puterii navale a Germaniei, publicînd o serie de articole intitulate 'O flotă în devenire.
Prima decadă a secolului al XX-lea este martorul culmii popularității lui Kipling. În 1907 i se decernează Premiul Nobel pentru Literature; epilogul acestei realizări este publicarea a două volume de poezie și povestiri alese -- "Puck of Pook's Hill" (1906) și "Rewards and Fairies" (1910). Ultimul volum conține poemul "If—". În 1995 un sondaj realizat de BBC a stabilit că acesta este poemul favorit în Marea Britanie. Acest îndemn la autocontrol și stoicism este, fără îndoială, cel mai cunoscut poem al lui Kipling.
Kipling a continuat să scrie până la începutul anilor 1930, dar într-un ritm mai lent și cu mult mai puțin succes decât înainte. A murit de hemoragie cerebrală la începutul anului 1936.
(Moartea sa a fost anunțată anticipat, în mod eronat de o publicație căreia Kipling i-a scris mucalit: „Tocmai am citit că am murit. Nu uitați să mă ștergeți din lista abonaților.”)
După moartea sa opera lui Kipling a continuat să fie eclipsată de critică. Moda în poezie s-a îndepărtat de metrul exact și de rime. De asemenea, pe măsură ce s-au prăbușit imperiile coloniale europene, la mijlocul secolului al XX-lea opera lui Kipling și-a pierdut actualitatea. Mulți dintre cei care îl condamnă sunt de părere că scrierile lui Kipling sunt inseparabile de vederile sale politice și sociale, în ciuda considerabilei arte literare a lui Kipling. Ei susțin că portretele eroilor săi indieni, care susțin punctul de vedere colonialist conform căruia indienii și alte popoare colonizate ar fi fost incapabile să supraviețuiască fără ajutorul europenilor, ar fi rasiste. Exemplele pentru așa-zisul său rasism menționează "rase minore fără Lege" în "Recessional" și referirea generică la popoare colonizate "jumătate diavol și jumătate copil" în poezia "Povara omului alb". Antisemitismul lui Kipling reiese clar în scurtele episoade revistele Punch și The Times conținute în ultimul capitol din Ceva despre mine.
Logo de Rudyard Kipling dintr-o ediție a anului 1911Apărătorii lui Kipling subliniază că rasismul strident al scrierilor sale este afișat de personaje fictive, nu de el, și astfel descrie cu precizie personajele. Ei văd în vocea autorului ironie și înțelesuri alternative în poezii, inclusiv în "Povara omului alb" și în "Recessional".
În ciuda schimbărilor în atitudinea rasială și în standardele literare ale poeziei, opera poetică a lui Kipling continuă să fie populară în rândul celor care îi apreciază vigoarea și măiestria. Deși era un poet de altă factură T.S. Eliot a editat O selecție a versurilor lui Kipling (1943), cu toate că a comentat despre Kipling: "putea scrie poezie la evenimente – chiar dacă numai întâmplător!". Povestirile sale pentru adulți se tipăresc încă și au fost lăudate de scriitori diferiți, ca Poul Anderson și Jorge Luis Borges. Nu în ultimul rând, Kipling este cel mai apreciat datorită cărților pentru copii. Povești chiar așa” au fost illustrate devenind cărți de success iar după Cărțile junglei s-au făcut mai multe ecranizări de către Compania Walt Disney.
După moartea soției lui Kipling în 1939, casa sa, Batemans în Burwash, Sussex a fost încredințată Fundației Naționale a locurilor de interes istoric sau frumuseți naturale și este azi muzeu public închinat scriitorului. În Marea Britanie există o Societate Kipling dezvoltată și un internat îi poartă numele la Haileybury
Schoolboy Lyrics (Poezii lirice ale unui școlar), Lahore, 1881
Departamental Ditties and Other Verses (Cântece funcționărești și alte versuri), Lahore, 1886
Plain Tales from the Hills (Povestiri simple din ținutul deluros), Calcutta, 1883
Soldiers Three, The Story of the Gadsbys, In Black and White, 1888
Under the Deodars, The Phantom Rickshaw, Wee Willie Winkie, 1888
The Light that Failed (Lumina care s-a stins), New York, 1890
Life's Handicap(Handicapul vieții) - povestiri , 1891
American Notes (Note despre America) - eseuri - New York, 1891
The City of Dreadful Night (Orașul îngrozitoarei nopți) - eseuri - Allahabad, 1891
Barrach-Room Ballads and Other Verses (Balade de cazarmă și alte versuri), 1892
The Naulahka - A Story of West and East, 1892
Many Inventions (Multe născociri) - povestiri, 1893
The Jungle Book (Cartea junglei), 1894
The Second Jungle Book (A doua carte a junglei), 1895
Out of India (Departe de India) - eseuri- New York, 1895
The Seven Seas(Cele șapte mări) - versuri, 1896
Captains Courageous (Căpitanii curajoși), 1897
The Day's Work (Munca zilnică) - povestiri, 1898
A Fleet in Being, 1898
Stalky & Co. - povestiri, 1899
Recessional and Other Poemes (Cântarea de pe urmă și alte poezii), 1899
From Sea to Sea - Letters of Travel, 1899
Kim, 1901
Just So Stories for Little Children (Povestiri aevea pentru copiii mici), 1902
The Five Nations (Cele cinci națiuni) - versuri, 1903
Traffics and Discoveries, 1904
Puck of Pook's Hill (Puck de pe dealul lui Pook) - povestiri , 1906
Actions and Reactions, 1909
Rewards and Fairies, 1910
Sea Warfare, 1916
A Diversity of Creatures, 1917
The Years Between (Anii interimari) - versuri, 1919
Land and Sea Tales for Scouts and Guides, 1923
The Irish Guards in the Great War, 1923
Songs for Youth (Cântece pentru tineret), 1924
Debits and Credits, 1926
Songs from the Sea (Cântece de pe mare), 1927
A Book of Words (O carte de cuvinte) - discursuri, 1928
Limits and Renewals (Limite și reînnoiri), 1932
Something of Myself (Câte ceva despre mine însumi) - autobiografie, 1937
Thy Servant a Dog and Other Stories (Slujitorul tău câinele și alte povestiri), 1938
|
Texte Recomandate
