|
Biography Nicu Vladimir
n. 8 decembrie 1950
d. 10 octombrie 1995
#Absolvent al Institutului de Arte Plastice 窶廸. Grigorescu窶 din Bucureﾈ冲i, secﾈ嬖a picturﾄ, promoﾈ嬖a 1975.
#Grafician la ICSITE Bucureﾈ冲i
#Alﾄフuri de Mircea Florian, Dorin Liviu Zaharia, Marcela Saftiuc, Valeriu Sterian, Doru Stﾄハculescu, Mircea Vintilﾄ etc. a reprezentat unul dintre 窶徘ilonii窶 principali ai 窶徇iﾈ冂ﾄビii folk窶 din Romﾃ｢nia.
#A publicat poezie ﾃｮn Luceafﾄビul, Orizont ﾈ冓 Tribuna.
Premiul I la 窶弃rimﾄプara Baladelor窶, ediﾈ嬖a I-a (aexae-quo cu Mircea Vintilﾄ).
#Peste 200 de apariﾈ嬖i ﾃｮn spectacole rock ﾈ僮 folk, cenaclul Flacﾄビa, Piaﾈ嫗 Universitﾄκ嬖i etc.
#ﾃ始registrﾄビi la Radio Cluj.
窶愿始 ceea ce priveﾈ冲e propria-mi creaﾈ嬖e, consider cﾄ ﾃｮn cele douﾄ decenii de activitatea am fost ﾃｮntotdeauna consecvent principiului estetic afirmat de la ﾃｮnceput, compunﾃ｢nd ﾈ冓 cﾃ｢ntﾃ｢nd cﾃ｢ntece ﾃｮn care importanﾈ嫗 cuvﾃ｢ntului este egalﾄ cu aceea a structurii melodice - ritmice, acestea neputﾃ｢nd fi separate fﾄビﾄ amputarea valoricﾄ ﾈ冓 semanticﾄ a produsului. Tematic, toate cﾃ｢ntecele compuse ﾈ冓 cﾃ｢ntate de mine sunt extrase din experienﾈ嫗 personalﾄ de viaﾈ崙 (singura cu adevﾄビat cunoscutﾄ) oglindind prin transfigurarea artisticﾄ propriu-mi proces de cunoaﾈ冲ere a lumii exterioare ﾈ冓 interioare, gﾃ｢ndurile, meditaﾈ嬖ile, complexul de idei izvorﾃ｢t din multiplele relaﾈ嬖i om - societate, om - naturﾄ, om - idee ﾈ冓 om - materie, dragoste - moarte, pace - rﾄホboi (ca periocol apropiat), singurﾄフate - contopire cu universul, om - realitate ﾈ冓 om - irealitate, om - univers ﾈ冓 om - patrie, omul - fiinﾈ崙 cosmicﾄ etc. etc., ﾃｮn care termenul 窶廾M窶 mﾄ desemneazﾄ chiar pe mine, cel care trﾄナeﾈ冲e diferite etape ale unei vieﾈ嬖 pe care ﾃｮncearcﾄ s-o ﾃｮnﾈ嫺leagﾄ ﾈ冓 sﾄ restituie ﾃｮn formﾄ artisticﾄ ﾃｮnﾈ嫺lesurile dobﾃ｢ndite窶.
NICU VLADIMIR, 1986 - 窶廴emoriu de activitate窶
窶彝ockul ca expresie muzicalﾄ te ajutﾄ sﾄ te eliberezi de energii care pot deveni negative窶 (interviu realizat de Nelu Stratone cu cﾃ｢teva zile ﾃｮnaintea dispariﾈ嬖ei lui Nicu Vladimir):
Rep.: Ce se-ntﾃ｢mpla cu miﾈ冂area rock de la noi ﾃｮn perioada aceea de deschidere a Romﾃ｢niei ?
N.V.: A fost, cred, o chestie de imitaﾈ嬖e la ﾃｮnceput. Adicﾄ au pﾄフruns niﾈ冲e zvonuri, pe urmﾄ ﾃｮnsoﾈ嬖te ﾈ冓 de material : discuri, ﾈ冲iri de presﾄ, "Europa Liberﾄ", mai tﾃ｢rziu "Metronom-ul" lui Cornel Chiriac ... S-au suprapus ﾈ冓 pe deschiderea politicﾄ de dupﾄ '64. Puterea nu putea sﾄ ia mﾄピuri foarte fﾄκ嬖ﾈ册 ﾃｮmpotrivﾄ, pentru cﾄ se-ntﾃ｢mpla un lucru ciudat : pe deoparte, din cauza cenzurii mesajului se atenua cumva, se metaforiza, se fﾄツea mai subtil, ceea ce a fost spre binele cﾃ｢ntecelor, "produselor artistice", sﾄ le numim aﾈ兮. ﾈ亙 chiar cﾃ｢nd s-a putut sﾄ ai un mesaj direct, sﾄ ﾃｮncerci sﾄ te exprimi direct ﾃｮntr-o problemﾄ cate te rﾃ｢cﾃ｢ia, descopereai cﾄ pateticul nu e tot una cu tragicul. Adicﾄ tragicul rostit patetic parcﾄ sunﾄ mai prost decﾃ｢t tragicul rostit senin. ﾃ始 felul ﾄピta am ajuns la interesul pentru folclor. Folclor - folclor, adicﾄ seninﾄフatea asta totalﾄ, pﾃ｢nﾄ ﾈ冓 ﾃｮn voce.
Sigur, aveam teme, dar nu erau teme, era viaﾈ嫗 noastrﾄ. Eram pﾃ｢ndiﾈ嬖 ﾈ冓 primejduiﾈ嬖 de tot felul de lucruri ﾈ冓 ﾃｮncercam sﾄ comunicﾄノ ﾃｮntre noi despre toate astea. Am descoperit atunci, obligat fiind cumva, cﾄ limba de toate zilele nu-ﾈ嬖 ajunge sﾄ comunici integral tot ce ai de zis ﾈ冓 cﾄ o faci mai bine prin artﾄ. Eu eram pe vremea aia la Liceul de Artﾄ Plasticﾄ ﾈ冓 pe urmﾄ la Institutul de Artﾄ Plasticﾄ "Nicolae Grigorescu" ﾈ冓 puteam sﾄ compar ce poﾈ嬖 sﾄ zici prin picturﾄ ﾈ冓 ce poﾈ嬖 sﾄ zici prin cﾃ｢ntec, cuvinte, poezie ﾈ.a.m.d. Am vﾄホut foarte clar cﾄ pentru a vehicula mesaje compuse din sentimente nu comunici cu definiﾈ嬖i raﾈ嬖onale. Trebuie sﾄ le combini cumva ca sﾄ-ﾈ嬖 dea o aproximaﾈ嬖e cﾃ｢t mai aproape de... ﾈ亙 aﾈ兮 s-a urcat cumva nivelul intelectual al cﾃ｢ntecelor. Iar eu cred cﾄ faﾈ崙 de americani ﾈ冓 de occidentali, poetic vorbind, eram mult deasupra. Rockul ca expresie muzicalﾄ te ajutﾄ sﾄ te eliberezi de energii care pot deveni negative, cﾃ｢nd stau acolo ﾈ冓 zac ﾈ冓 se-mput. Trebuie sﾄ le dai drumul, cumva. Iar o dovadﾄ cﾄ folk-ul ﾈ嬖nea miezul chestiei ﾄピteia era faptul cﾄ ﾃｮnseﾈ冓 trupele rock intrau uneori pe teritoriul ﾄピta al folk-ului ﾈ冓 scoteau cﾃ｢te o perluﾈ崙 : ... ﾈ冓 Phoenix, ... ﾈ冓 Sfinx , ...ﾈ冓 altele. Se mai ﾃｮntﾃ｢mpla un lucru : puteau sﾄ te reprime fﾄκ嬖ﾈ sau nu. ﾈ亙 zic cﾄ tocmai din cauza creﾈ冲erii nivelului intelectual al ﾃｮntregii chestii, treaba n-a fost atﾃ｢t de vastﾄ ca-n America, unde erau ﾈ冓 mecanici auto ﾈ冓 vagabonzi, pur ﾈ冓 simplu. La noi erau studenﾈ嬖, erau elevi care puteau recepta mesajul, care puteau produce mesaje asemﾄハﾄフoare. Or, autoritﾄκ嬖lor nu prea le dﾄヅea mﾃ｢na sﾄ se punﾄ ﾃｮncﾄ odatﾄ cu studenﾈ嬖i. Mai avuseserﾄ probleme, nu cu mult ﾃｮnainte, la o demonstraﾈ嬖e pentru Crﾄツiun. Era o tensiune continuﾄ. Eu am vﾄホut oameni tunﾈ冓 cu briceagul pe stradﾄ, fete cu fuste tﾄナate, cu ﾈ冲ampile puse direct pe picior . Adicﾄ era o chestie total barbarﾄ. Dar dacﾄ erai student, te dﾄヅeau deoparte, te fﾄツeau scﾄパat cumva. Eventual, te luau la secﾈ嬖e ﾈ冓 ﾃｮncercau sﾄ te lﾄノureascﾄ, dacﾄ nu reuﾈ册au te trimiteau acasﾄ sau ﾃｮﾈ嬖 anulau buletinul pe motiv cﾄ nu semeni cu poza ﾈ冓 te duceai cu poze actuale ﾈ冓 ﾃｮﾈ嬖 dﾄヅeau buletin cu poza respectivﾄ. ﾈ亙 era de tot hazu', la un moment dat ﾃｮncepuse sﾄ ne placﾄ. Pe de altﾄ parte, chestia cu pleata eu mi-am asumat-o ca pe un steag. Am zis : "Eu sunt clar ﾃｮn rﾄホboi cu ﾄκ冲ia, ﾈ冓 e bine s-o ﾈ冲ie ﾈ冓 ei, ﾈ冓 sﾄ ﾈ冲ie ﾈ冓 alﾈ嬖i, ﾈ冓 atunci nu mﾄ tund. Puteau sﾄ o lase ﾈ冓 trecea, ca orice modﾄ, ﾃｮn doi ani. Au fﾄツut-o obiect de reprimare ﾈ冓 s-a transformat ﾃｮn simbol al rezistenﾈ嫺i. Tot omu'-ﾈ冓 lﾄピa pleatﾄ ca sﾄ spunﾄ clar pe ce parte e. Cﾄ mai luam noi ﾈ冓 plase, cﾄ ne mai ﾃｮntﾃ｢lneam cu cﾃ｢te-un pletos care ne escroca, asta e altceva. ﾈ亙 ne cam lﾄピau ﾃｮn pace. Dar au gﾄピit alte metode. Una dintre ele a fost Cenclu Flacﾄビa, care a avut comandﾄ clarﾄ sﾄ ia toatﾄ treaba asta ﾈ冓 s-o deturneze, s-o scoatﾄ de pe ﾈ冓nele ei ﾈ冓 s-o ducﾄ pe alte ﾈ冓ne ﾈ冓 a fﾄツut-o. A reuﾈ冓t s-o facﾄ destul de dibaci. Americanii au rezolvat numai cu banii, au luat-o pe partea economicﾄ : au industrializat muzica. ﾃ始 prima etapﾄ le-au luat produsele ca unor artizani ﾈ冓 le-au vﾃ｢ndut. Le-au dat cu banii pe la nas ... le-a plﾄツut. Acum nici mﾄツar nu mai comercializeazﾄ produsele creatorilor adevﾄビaﾈ嬖 de acolo, ci creeazﾄ gata compozitori.
Rep.: Crezi cﾄ a supravieﾈ孛it totuﾈ冓 ceva ?
N.V.: Eu cred cﾄ da. Mﾄ aﾈ冲eptam sﾄ fie un nou val, o chestie masivﾄ dupﾄ '89, dar se pare cﾄ e o zﾄパﾄツealﾄ d'asta din care nu se alege nimic ﾃｮncﾄ, dar sper sﾄ se aleagﾄ, cﾄ nu se poate sﾄ rﾄノﾃ｢nﾄ aﾈ兮, ﾃｮn muzicﾄ, dar ﾈ冓 mai larg. Ca stil de viaﾈ崙 m-ar ﾃｮngrijora sﾄ nu devieze, pentru cﾄ acum au apﾄビut drogurile. Chiar ﾃｮn miﾈ冂area hippie nu era ﾃｮsta esenﾈ嬖alul, adicﾄ sigur cﾄ aveau bairamurile lor, se plimbau cum vroiau cu minﾈ嬖le, pe unde ﾃｮi ducea LSD-ul, dar asta era doar o laturﾄ. Cei din generaﾈ嬖a actualﾄ au un simﾈ al opoziﾈ嬖ei prompt. Adicﾄ dacﾄ-i spui ceva, ﾃｮntemeiat sau nu, se opune. Libertatea e responsabilitate ﾃｮn primul rﾃ｢nd. Or sﾄ descopere ei cﾄ legile nu se ascultﾄ, nu se ﾃｮncalcﾄ, ci se fac. Trebuie sﾄ faci legea ta. Dincolo se vﾄヅ urmﾄビi clare. Eu zic cﾄ miﾈ冂area ecologistﾄ se trage direct din flower power ﾈ冓 din hippie. ﾃκ冲ia au umblat tatﾄ, s-au dus pﾃ｢nﾄ-n Tibet, s-au dus pﾃ｢nﾄ la Katmandu, au stat ﾃｮn locuri din Amazonia. Au umblat zdravﾄハ de tot ﾈ冓 au dat de locuri ﾃｮn care natura e naturﾄ, ﾈ冓 de locuri ﾃｮn care natura nu mai e naturﾄ, ﾈ冓 de locuri ﾃｮn care te duci ﾈ冓-ﾈ嬖 vine sﾄ borﾄκ冲i. S-au ﾃｮntors ﾃｮn oraﾈ册, au vﾄホut cﾄ-n oraﾈ册 e pustia pustiei ﾈ冓 cﾄ nu poﾈ嬖 sﾄ comunici unul cu altul ... E clar cﾄ de-acolo se trage ecologia ca fenomen de masﾄ.
Establishment-ul a luat-o peste bot atuncea tare de tot, nu numai cﾄ au oprit un rﾄホboi dar au dat o grﾄノadﾄ de drepturi negrilor, femeilor, au lansat o grﾄノadﾄ de programe sociale, pe care nu le aveau ﾈ冓 nici nu se gﾃ｢ndeau sﾄ le facﾄ vreodatﾄ ﾈ冓 le-au fﾄツut - adicﾄ lucruri foarte concrete.
Care sunt, concret, valorile promovate de cultura rock ? Mﾄ refer la valori morale, valori estetice ﾈ冓 la legﾄフura cu religia. Cea mai importantﾄ e libertatea, fﾄビﾄ doar ﾈ冓 poate. Sinceritatea decurge deja din libertate, cﾃ｢nd ﾈ嬖-ai asumat libertatea ... Cu estetica e mai complicat, pentru cﾄ la prima vedere este aspectul ﾈ冩cant, dar nu sunt deloc sigur c-ar fi cel mai adevﾄビat. Factorul religios s-a manifestat cu multﾄ acuitate, pentru cﾄ ﾃｮn primul rﾃ｢nd miﾈ冂area hippie era interesatﾄ ﾃｮn hinduisme ﾈ冓 miﾈ冂ﾄビi orientale religioase. De aia s-au dus ﾈ冓 tot dus ﾃｮn Katmandu ﾈ冓-n alte locuri. I-au pﾄツﾄネit o grﾄノadﾄ de "guru" pe acolo care se fabricaserﾄ repede.
Rep.: Deci creﾈ冲inismul nu-i satisfﾄツea ?
N.V.: Creﾈ冲inismul lor, care era practicat convenﾈ嬖onal, nu-i satisfﾄツea. Trﾄナrea misticﾄ o gﾄピeau ﾃｮn droguri, ﾃｮn primul rﾃ｢nd. O afirmﾄ Eliade ﾈ冓 spune un lucru foarte just : a ajuns sﾄ eﾈ冰eze tocmai pentru cﾄ s-a democratizat utilizarea drogului ﾃｮn scopuri sacre. Droguri ﾃｮn religii anume ﾃｮl lua numai un anume om, cu pregﾄフirea ﾈ冓 iniﾈ嬖erile lui, ﾈ冓 ajungea la ceva cu asta. Cﾃ｢nd le iei ﾃｮn masﾄ, ﾈ冓 nu ﾈ冲ii prea bine de ce, ajungi aiurea. Dar l-au cﾄブtat pe Dumnezeu. Miﾈ冂area hippie ne-a adus importante cﾃ｢ﾈ冲iguri culturale. Aﾈ兮 am descoperit, cﾃ｢t am putut, cultura orientalﾄ, cﾄ altfel nu ne interesa, ce treabﾄ aveam noi cu Confucius sau cu Budha. Dar pentru cﾄ ei erau interesaﾈ嬖 de asta, ne-am dus ﾈ冓 noi pe urmele lor ﾈ冓 am ajuns la ﾄκ冲ia. Ca pﾃ｢nﾄ la urmﾄ, ﾄナa care au fost fericiﾈ嬖, au reuﾈ冓t sﾄ ajungﾄ ﾃｮnapoi la Cristos, de unde plecaserﾄ nu prea lﾄノuriﾈ嬖. Adicﾄ poate se botezaserﾄ, dar nu mai mult. Sigur, miﾈ冂area rock nu a dat mistici ﾈ冓 mari teologi, deﾈ冓 George Harrisson, de exemplu, a trecut prin crize mistice importante. Dar a avut o trﾄナre religioasﾄ. ﾃκ冲ia trﾄナau ﾃｮn familii, mulﾈ嬖 dintre ei, familii hippie, care aveau ritualuri antice de o anumitﾄ naturﾄ. ﾈ亙 aicea se ﾃｮntﾃ｢mpla uneori la fel. Pﾃ｢nﾄ ﾈ冓 bﾄκ孛' ﾄネa de santal ..., pentru cﾄ eu mﾄ duceam la Mircea Florian ﾈ冓 cﾃ｢nd intram ﾃｮn casﾄ punea cinci beﾈ嫺 de santal ﾈ冓 le dﾄヅea foc. Ca preocupare dominantﾄ sau mﾄツar importantﾄ a miﾈ冂ﾄビii ﾄピteia a fost cu siguranﾈ崙 ﾈ冓 problema religioasﾄ.
Rep.: Care e relaﾈ嬖a culturii rock cu politicul ?
N.V.: Cred cﾄ a fost tot timpul ﾃｮmpotriva autoritﾄκ嬖lor, a statului, a establishment-ului ﾃｮn partea aia, ﾃｮn Occident, ﾃｮmpotriva dictaturii, ﾃｮn partea asta. Toatﾄ Europa de Est era ﾃｮmpﾃ｢nzitﾄ de trupe. Cﾃ｢nd m-a luat pe mine la Securitate - aveam 17 ani - m-au ﾃｮntrebat dacﾄ n-am legﾄフuri cu polonezii ﾈ冓 cu cehii. ﾃ始 Cehia nu se-ntﾃ｢mplase ﾃｮncﾄ mare lucru, urma sﾄ se-ntﾃ｢mple. Au fost niﾈ冲e perioade distincte : perioada hippie a fost clar o perioadﾄ cﾃ｢nd s-a refuzat societatea comunﾄ ﾈ冓 s-a ﾃｮntors spatele pur ﾈ冓 simplu. S-au dus sﾄ trﾄナascﾄ ﾃｮn deﾈ册rt, ﾃｮn comunele lor, sﾄ plece ﾃｮn Katmandu sau nu ﾈ冲iu unde. N-au mai vrut sﾄ ﾈ冲ie. ﾈ亙-au vﾄホut de treaba lor.
Rep.: La noi ﾃｮn ﾈ嫗rﾄ ce-au fﾄツut ?
N.V.: La noi se adunau ﾃｮn bairamuri, fﾄツeau excursii prin ﾈ嫗rﾄ. Asta din cﾃ｢nd ﾃｮn cﾃ｢nd, nu puteai s-o faci tot timpul. ﾃ始 rest, vagabondai cu mintea. Asta era soluﾈ嬖a cea mai la-ndemﾃ｢nﾄ. Sau fﾄツeai artﾄ, nu neapﾄビat muzicﾄ, puteai sﾄ pictezi, sﾄ scrii poezie ﾈ.a.m.d. La un moment dat s-au topit cumva toate astea, ﾃｮncepﾃ｢nd cu punk-ul, cred eu, o miﾈ冂are opusﾄ ﾄピteia dinainte, care era ﾃｮndreptatﾄ clar tot ﾃｮmpotriva ﾃｮputeriiﾈ, dar ﾃｮn luptﾄ directﾄ cu ea ﾈ冓 acuzﾃ｢nd-o cﾄ "de fapt voi ne-aﾈ嬖 adus ﾃｮn halul ﾄピta, ﾈ冓 voi sunteﾈ嬖 la fel ca noi, la fel de ﾃｮmpuﾈ嬖ﾈ嬖", cﾄ nu puteai sﾄ te apropii de un punker ... ﾈtiu cﾄ ﾃｮn '89 eram la Dﾃｼsseldorf ﾈ冓 trebuia sﾄ stai la 30-40 de metri de un grupuscul din ﾄピta pentru cﾄ puteau sﾄ-ﾈ嬖 dea cu o sticlﾄ ﾃｮn cap. Erau foarte violenﾈ嬖, foarte murdari, dar ﾄピta era mesajul clar : "ﾈ冓 voi sunteﾈ嬖 ca noi, degeaba vﾄ mascaﾈ嬖 cum vﾄ mascaﾈ嬖 ﾈ冓 voi sunteﾈ嬖 vinovaﾈ嬖". Pe urmﾄ a devenit modﾄ ... cﾄ aﾈ兮 se-ntﾃ｢mplﾄ. Adicﾄ poﾈ嬖 sﾄ adopﾈ嬖, pentru un moment scurt, un soi de "esteticﾄ a urﾃ｢tului", sﾄ te exprimi prin ea, dar riﾈ冲i ﾃｮn acelaﾈ冓 timp sﾄ devinﾄ etalon de alt frumos, o alternativﾄ de frumos. Uite... Picasso - dupﾄ ce au bombardat nemﾈ嬖i Guenica, plﾃ｢ngea inima-n el ﾈ冓 a fost revoltat ﾈ冓 a pictat "Guenica", ca pe un urlet. A ﾃｮnceput sﾄ caﾈ冲e foarte multﾄ lume gura ﾈ冓 foarte mulﾈ嬖 au ﾃｮnceput sﾄ picteze la fel, cﾄ "ce frumos e !" ﾈ冓 au ajuns sﾄ creeze chestii din astea, frumuseﾈ嫺 urﾃ｢tﾄ, dar nu ca o revoltﾄ la ceva, ci ﾃｮn sine, ca o valoare esteticﾄ ﾃｮn sine. ﾃピta-i riscul ! Mai ﾃｮncoace nu ﾈ冲iu ce se mai ﾃｮntﾃ｢mplﾄ. Cred cﾄ e o ameﾈ嫺alﾄ deocamdatﾄ, deﾈ冓 mai apar mici luminiﾈ嫺, dar care sunt repede ﾃｮnﾄッuﾈ冓te de industrie. De exemplu, Suzanne Vega, Tracy Chapman etc., care mi s-au pﾄビut fenomenale ﾈ冓 aﾈ冲eptam continuarea care n-a mai venit, adicﾄ nu s-au mai auzit. Sunt prea mulﾈ嬖 ﾄナa care hornﾄナe ﾈ冓 fac cum fac pe-acolo. Dacﾄ ar face-o cum o fﾄツeau Sex Pistols, care erau autentici, ﾈ冓 ﾄピta era mesajul pe care-l scuipau peste ﾄナa, ar fi o chestie, dar cﾃ｢nd fac cﾄ aﾈ兮 se face ... E o liniﾈ冲e asurzitoare ... Am putea spune cﾄ muﾈ冂area rock implicﾄ un comportament deviant, dar nu ﾃｮn sens patologic, ﾃｮn cazul ﾃｮn care tinerii trﾄナesc ﾃｮntr-o societate alienatﾄ ? Societatea nu e alienatﾄ e de-a dreptul schizofrenicﾄ. Sciziunea e multiplﾄ ﾈ冓 aproape definitivﾄ, iar segmentul cel mai puﾈ嬖n unitar din societatea asta sunt tocmai tinerii. Adicﾄ ei neagﾄ pentru cﾄ nici n-au ce gﾄピi ca valori de care sﾄ se agaﾈ嫺 ﾃｮn cioburile astea, dar ﾃｮﾈ冓 gﾄピesc, cﾄ asta au de fﾄツut - sﾃｮ-ﾈ冓 gﾄピeascﾄ valori ﾈ冓 sﾄ-ﾈ冓 facﾄ propria construcﾈ嬖e, sﾄ-ﾈ冓 facﾄ legile. Dacﾄ-ﾈ冓 fac legile, pe urmﾄ au ﾈ冓 putere. Aﾈ兮 ? ... cine deviazﾄ de la cine ? ﾃ始 mod "on the groove, ei ar fi cei (ﾃｮndreptﾄκ嬖ﾈ嬖), cﾄ ei sunt ultimii veniﾈ嬖... Dacﾄ nu stau pe ﾈ冓ne deviazﾄ, dar ﾈ冓nele astea nu mai existﾄ. Poﾈ嬖 sﾄ zici cﾄ nu stau laolaltﾄ cu societatea, dar cﾄ deviazﾄ - n-au de unde devia, cel puﾈ嬖n ﾃｮn cazul Romﾃ｢niei. Cel mai bine ar fi sﾄ se-adune mai repede, sﾄ-ﾈ冓 gﾄピeascﾄ legile ﾈ冓 sﾄ facﾄ curat.
|
Recommended Reading
