Biography Nicu Vladimir
n. 8 decembrie 1950
d. 10 octombrie 1995
#Absolvent al Institutului de Arte Plastice 窶廸. Grigorescu窶 din Bucureネ冲i, secネ嬖a picturト, promoネ嬖a 1975.
#Grafician la ICSITE Bucureネ冲i
#Alトフuri de Mircea Florian, Dorin Liviu Zaharia, Marcela Saftiuc, Valeriu Sterian, Doru Stトハculescu, Mircea Vintilト etc. a reprezentat unul dintre 窶徘ilonii窶 principali ai 窶徇iネ冂トビii folk窶 din Romテ「nia.
#A publicat poezie テョn Luceafトビul, Orizont ネ冓 Tribuna.
Premiul I la 窶弃rimトプara Baladelor窶, ediネ嬖a I-a (aexae-quo cu Mircea Vintilト).
#Peste 200 de apariネ嬖i テョn spectacole rock ネ僮 folk, cenaclul Flacトビa, Piaネ嫗 Universitトκ嬖i etc.
#テ始registrトビi la Radio Cluj.
窶愿始 ceea ce priveネ冲e propria-mi creaネ嬖e, consider cト テョn cele douト decenii de activitatea am fost テョntotdeauna consecvent principiului estetic afirmat de la テョnceput, compunテ「nd ネ冓 cテ「ntテ「nd cテ「ntece テョn care importanネ嫗 cuvテ「ntului este egalト cu aceea a structurii melodice - ritmice, acestea neputテ「nd fi separate fトビト amputarea valoricト ネ冓 semanticト a produsului. Tematic, toate cテ「ntecele compuse ネ冓 cテ「ntate de mine sunt extrase din experienネ嫗 personalト de viaネ崙 (singura cu adevトビat cunoscutト) oglindind prin transfigurarea artisticト propriu-mi proces de cunoaネ冲ere a lumii exterioare ネ冓 interioare, gテ「ndurile, meditaネ嬖ile, complexul de idei izvorテ「t din multiplele relaネ嬖i om - societate, om - naturト, om - idee ネ冓 om - materie, dragoste - moarte, pace - rトホboi (ca periocol apropiat), singurトフate - contopire cu universul, om - realitate ネ冓 om - irealitate, om - univers ネ冓 om - patrie, omul - fiinネ崙 cosmicト etc. etc., テョn care termenul 窶廾M窶 mト desemneazト chiar pe mine, cel care trトナeネ冲e diferite etape ale unei vieネ嬖 pe care テョncearcト s-o テョnネ嫺leagト ネ冓 sト restituie テョn formト artisticト テョnネ嫺lesurile dobテ「ndite窶.
NICU VLADIMIR, 1986 - 窶廴emoriu de activitate窶
窶彝ockul ca expresie muzicalト te ajutト sト te eliberezi de energii care pot deveni negative窶 (interviu realizat de Nelu Stratone cu cテ「teva zile テョnaintea dispariネ嬖ei lui Nicu Vladimir):
Rep.: Ce se-ntテ「mpla cu miネ冂area rock de la noi テョn perioada aceea de deschidere a Romテ「niei ?
N.V.: A fost, cred, o chestie de imitaネ嬖e la テョnceput. Adicト au pトフruns niネ冲e zvonuri, pe urmト テョnsoネ嬖te ネ冓 de material : discuri, ネ冲iri de presト, "Europa Liberト", mai tテ「rziu "Metronom-ul" lui Cornel Chiriac ... S-au suprapus ネ冓 pe deschiderea politicト de dupト '64. Puterea nu putea sト ia mトピuri foarte fトκ嬖ネ册 テョmpotrivト, pentru cト se-ntテ「mpla un lucru ciudat : pe deoparte, din cauza cenzurii mesajului se atenua cumva, se metaforiza, se fトツea mai subtil, ceea ce a fost spre binele cテ「ntecelor, "produselor artistice", sト le numim aネ兮. ネ亙 chiar cテ「nd s-a putut sト ai un mesaj direct, sト テョncerci sト te exprimi direct テョntr-o problemト cate te rテ「cテ「ia, descopereai cト pateticul nu e tot una cu tragicul. Adicト tragicul rostit patetic parcト sunト mai prost decテ「t tragicul rostit senin. テ始 felul トピta am ajuns la interesul pentru folclor. Folclor - folclor, adicト seninトフatea asta totalト, pテ「nト ネ冓 テョn voce.
Sigur, aveam teme, dar nu erau teme, era viaネ嫗 noastrト. Eram pテ「ndiネ嬖 ネ冓 primejduiネ嬖 de tot felul de lucruri ネ冓 テョncercam sト comunicトノ テョntre noi despre toate astea. Am descoperit atunci, obligat fiind cumva, cト limba de toate zilele nu-ネ嬖 ajunge sト comunici integral tot ce ai de zis ネ冓 cト o faci mai bine prin artト. Eu eram pe vremea aia la Liceul de Artト Plasticト ネ冓 pe urmト la Institutul de Artト Plasticト "Nicolae Grigorescu" ネ冓 puteam sト compar ce poネ嬖 sト zici prin picturト ネ冓 ce poネ嬖 sト zici prin cテ「ntec, cuvinte, poezie ネ.a.m.d. Am vトホut foarte clar cト pentru a vehicula mesaje compuse din sentimente nu comunici cu definiネ嬖i raネ嬖onale. Trebuie sト le combini cumva ca sト-ネ嬖 dea o aproximaネ嬖e cテ「t mai aproape de... ネ亙 aネ兮 s-a urcat cumva nivelul intelectual al cテ「ntecelor. Iar eu cred cト faネ崙 de americani ネ冓 de occidentali, poetic vorbind, eram mult deasupra. Rockul ca expresie muzicalト te ajutト sト te eliberezi de energii care pot deveni negative, cテ「nd stau acolo ネ冓 zac ネ冓 se-mput. Trebuie sト le dai drumul, cumva. Iar o dovadト cト folk-ul ネ嬖nea miezul chestiei トピteia era faptul cト テョnseネ冓 trupele rock intrau uneori pe teritoriul トピta al folk-ului ネ冓 scoteau cテ「te o perluネ崙 : ... ネ冓 Phoenix, ... ネ冓 Sfinx , ...ネ冓 altele. Se mai テョntテ「mpla un lucru : puteau sト te reprime fトκ嬖ネ sau nu. ネ亙 zic cト tocmai din cauza creネ冲erii nivelului intelectual al テョntregii chestii, treaba n-a fost atテ「t de vastト ca-n America, unde erau ネ冓 mecanici auto ネ冓 vagabonzi, pur ネ冓 simplu. La noi erau studenネ嬖, erau elevi care puteau recepta mesajul, care puteau produce mesaje asemトハトフoare. Or, autoritトκ嬖lor nu prea le dトヅea mテ「na sト se punト テョncト odatト cu studenネ嬖i. Mai avuseserト probleme, nu cu mult テョnainte, la o demonstraネ嬖e pentru Crトツiun. Era o tensiune continuト. Eu am vトホut oameni tunネ冓 cu briceagul pe stradト, fete cu fuste tトナate, cu ネ冲ampile puse direct pe picior . Adicト era o chestie total barbarト. Dar dacト erai student, te dトヅeau deoparte, te fトツeau scトパat cumva. Eventual, te luau la secネ嬖e ネ冓 テョncercau sト te lトノureascト, dacト nu reuネ册au te trimiteau acasト sau テョネ嬖 anulau buletinul pe motiv cト nu semeni cu poza ネ冓 te duceai cu poze actuale ネ冓 テョネ嬖 dトヅeau buletin cu poza respectivト. ネ亙 era de tot hazu', la un moment dat テョncepuse sト ne placト. Pe de altト parte, chestia cu pleata eu mi-am asumat-o ca pe un steag. Am zis : "Eu sunt clar テョn rトホboi cu トκ冲ia, ネ冓 e bine s-o ネ冲ie ネ冓 ei, ネ冓 sト ネ冲ie ネ冓 alネ嬖i, ネ冓 atunci nu mト tund. Puteau sト o lase ネ冓 trecea, ca orice modト, テョn doi ani. Au fトツut-o obiect de reprimare ネ冓 s-a transformat テョn simbol al rezistenネ嫺i. Tot omu'-ネ冓 lトピa pleatト ca sト spunト clar pe ce parte e. Cト mai luam noi ネ冓 plase, cト ne mai テョntテ「lneam cu cテ「te-un pletos care ne escroca, asta e altceva. ネ亙 ne cam lトピau テョn pace. Dar au gトピit alte metode. Una dintre ele a fost Cenclu Flacトビa, care a avut comandト clarト sト ia toatト treaba asta ネ冓 s-o deturneze, s-o scoatト de pe ネ冓nele ei ネ冓 s-o ducト pe alte ネ冓ne ネ冓 a fトツut-o. A reuネ冓t s-o facト destul de dibaci. Americanii au rezolvat numai cu banii, au luat-o pe partea economicト : au industrializat muzica. テ始 prima etapト le-au luat produsele ca unor artizani ネ冓 le-au vテ「ndut. Le-au dat cu banii pe la nas ... le-a plトツut. Acum nici mトツar nu mai comercializeazト produsele creatorilor adevトビaネ嬖 de acolo, ci creeazト gata compozitori.
Rep.: Crezi cト a supravieネ孛it totuネ冓 ceva ?
N.V.: Eu cred cト da. Mト aネ冲eptam sト fie un nou val, o chestie masivト dupト '89, dar se pare cト e o zトパトツealト d'asta din care nu se alege nimic テョncト, dar sper sト se aleagト, cト nu se poate sト rトノテ「nト aネ兮, テョn muzicト, dar ネ冓 mai larg. Ca stil de viaネ崙 m-ar テョngrijora sト nu devieze, pentru cト acum au apトビut drogurile. Chiar テョn miネ冂area hippie nu era テョsta esenネ嬖alul, adicト sigur cト aveau bairamurile lor, se plimbau cum vroiau cu minネ嬖le, pe unde テョi ducea LSD-ul, dar asta era doar o laturト. Cei din generaネ嬖a actualト au un simネ al opoziネ嬖ei prompt. Adicト dacト-i spui ceva, テョntemeiat sau nu, se opune. Libertatea e responsabilitate テョn primul rテ「nd. Or sト descopere ei cト legile nu se ascultト, nu se テョncalcト, ci se fac. Trebuie sト faci legea ta. Dincolo se vトヅ urmトビi clare. Eu zic cト miネ冂area ecologistト se trage direct din flower power ネ冓 din hippie. テκ冲ia au umblat tatト, s-au dus pテ「nト-n Tibet, s-au dus pテ「nト la Katmandu, au stat テョn locuri din Amazonia. Au umblat zdravトハ de tot ネ冓 au dat de locuri テョn care natura e naturト, ネ冓 de locuri テョn care natura nu mai e naturト, ネ冓 de locuri テョn care te duci ネ冓-ネ嬖 vine sト borトκ冲i. S-au テョntors テョn oraネ册, au vトホut cト-n oraネ册 e pustia pustiei ネ冓 cト nu poネ嬖 sト comunici unul cu altul ... E clar cト de-acolo se trage ecologia ca fenomen de masト.
Establishment-ul a luat-o peste bot atuncea tare de tot, nu numai cト au oprit un rトホboi dar au dat o grトノadト de drepturi negrilor, femeilor, au lansat o grトノadト de programe sociale, pe care nu le aveau ネ冓 nici nu se gテ「ndeau sト le facト vreodatト ネ冓 le-au fトツut - adicト lucruri foarte concrete.
Care sunt, concret, valorile promovate de cultura rock ? Mト refer la valori morale, valori estetice ネ冓 la legトフura cu religia. Cea mai importantト e libertatea, fトビト doar ネ冓 poate. Sinceritatea decurge deja din libertate, cテ「nd ネ嬖-ai asumat libertatea ... Cu estetica e mai complicat, pentru cト la prima vedere este aspectul ネ冩cant, dar nu sunt deloc sigur c-ar fi cel mai adevトビat. Factorul religios s-a manifestat cu multト acuitate, pentru cト テョn primul rテ「nd miネ冂area hippie era interesatト テョn hinduisme ネ冓 miネ冂トビi orientale religioase. De aia s-au dus ネ冓 tot dus テョn Katmandu ネ冓-n alte locuri. I-au pトツトネit o grトノadト de "guru" pe acolo care se fabricaserト repede.
Rep.: Deci creネ冲inismul nu-i satisfトツea ?
N.V.: Creネ冲inismul lor, care era practicat convenネ嬖onal, nu-i satisfトツea. Trトナrea misticト o gトピeau テョn droguri, テョn primul rテ「nd. O afirmト Eliade ネ冓 spune un lucru foarte just : a ajuns sト eネ冰eze tocmai pentru cト s-a democratizat utilizarea drogului テョn scopuri sacre. Droguri テョn religii anume テョl lua numai un anume om, cu pregトフirea ネ冓 iniネ嬖erile lui, ネ冓 ajungea la ceva cu asta. Cテ「nd le iei テョn masト, ネ冓 nu ネ冲ii prea bine de ce, ajungi aiurea. Dar l-au cトブtat pe Dumnezeu. Miネ冂area hippie ne-a adus importante cテ「ネ冲iguri culturale. Aネ兮 am descoperit, cテ「t am putut, cultura orientalト, cト altfel nu ne interesa, ce treabト aveam noi cu Confucius sau cu Budha. Dar pentru cト ei erau interesaネ嬖 de asta, ne-am dus ネ冓 noi pe urmele lor ネ冓 am ajuns la トκ冲ia. Ca pテ「nト la urmト, トナa care au fost fericiネ嬖, au reuネ冓t sト ajungト テョnapoi la Cristos, de unde plecaserト nu prea lトノuriネ嬖. Adicト poate se botezaserト, dar nu mai mult. Sigur, miネ冂area rock nu a dat mistici ネ冓 mari teologi, deネ冓 George Harrisson, de exemplu, a trecut prin crize mistice importante. Dar a avut o trトナre religioasト. テκ冲ia trトナau テョn familii, mulネ嬖 dintre ei, familii hippie, care aveau ritualuri antice de o anumitト naturト. ネ亙 aicea se テョntテ「mpla uneori la fel. Pテ「nト ネ冓 bトκ孛' トネa de santal ..., pentru cト eu mト duceam la Mircea Florian ネ冓 cテ「nd intram テョn casト punea cinci beネ嫺 de santal ネ冓 le dトヅea foc. Ca preocupare dominantト sau mトツar importantト a miネ冂トビii トピteia a fost cu siguranネ崙 ネ冓 problema religioasト.
Rep.: Care e relaネ嬖a culturii rock cu politicul ?
N.V.: Cred cト a fost tot timpul テョmpotriva autoritトκ嬖lor, a statului, a establishment-ului テョn partea aia, テョn Occident, テョmpotriva dictaturii, テョn partea asta. Toatト Europa de Est era テョmpテ「nzitト de trupe. Cテ「nd m-a luat pe mine la Securitate - aveam 17 ani - m-au テョntrebat dacト n-am legトフuri cu polonezii ネ冓 cu cehii. テ始 Cehia nu se-ntテ「mplase テョncト mare lucru, urma sト se-ntテ「mple. Au fost niネ冲e perioade distincte : perioada hippie a fost clar o perioadト cテ「nd s-a refuzat societatea comunト ネ冓 s-a テョntors spatele pur ネ冓 simplu. S-au dus sト trトナascト テョn deネ册rt, テョn comunele lor, sト plece テョn Katmandu sau nu ネ冲iu unde. N-au mai vrut sト ネ冲ie. ネ亙-au vトホut de treaba lor.
Rep.: La noi テョn ネ嫗rト ce-au fトツut ?
N.V.: La noi se adunau テョn bairamuri, fトツeau excursii prin ネ嫗rト. Asta din cテ「nd テョn cテ「nd, nu puteai s-o faci tot timpul. テ始 rest, vagabondai cu mintea. Asta era soluネ嬖a cea mai la-ndemテ「nト. Sau fトツeai artト, nu neapトビat muzicト, puteai sト pictezi, sト scrii poezie ネ.a.m.d. La un moment dat s-au topit cumva toate astea, テョncepテ「nd cu punk-ul, cred eu, o miネ冂are opusト トピteia dinainte, care era テョndreptatト clar tot テョmpotriva テョputeriiネ, dar テョn luptト directト cu ea ネ冓 acuzテ「nd-o cト "de fapt voi ne-aネ嬖 adus テョn halul トピta, ネ冓 voi sunteネ嬖 la fel ca noi, la fel de テョmpuネ嬖ネ嬖", cト nu puteai sト te apropii de un punker ... ネtiu cト テョn '89 eram la Dテシsseldorf ネ冓 trebuia sト stai la 30-40 de metri de un grupuscul din トピta pentru cト puteau sト-ネ嬖 dea cu o sticlト テョn cap. Erau foarte violenネ嬖, foarte murdari, dar トピta era mesajul clar : "ネ冓 voi sunteネ嬖 ca noi, degeaba vト mascaネ嬖 cum vト mascaネ嬖 ネ冓 voi sunteネ嬖 vinovaネ嬖". Pe urmト a devenit modト ... cト aネ兮 se-ntテ「mplト. Adicト poネ嬖 sト adopネ嬖, pentru un moment scurt, un soi de "esteticト a urテ「tului", sト te exprimi prin ea, dar riネ冲i テョn acelaネ冓 timp sト devinト etalon de alt frumos, o alternativト de frumos. Uite... Picasso - dupト ce au bombardat nemネ嬖i Guenica, plテ「ngea inima-n el ネ冓 a fost revoltat ネ冓 a pictat "Guenica", ca pe un urlet. A テョnceput sト caネ冲e foarte multト lume gura ネ冓 foarte mulネ嬖 au テョnceput sト picteze la fel, cト "ce frumos e !" ネ冓 au ajuns sト creeze chestii din astea, frumuseネ嫺 urテ「tト, dar nu ca o revoltト la ceva, ci テョn sine, ca o valoare esteticト テョn sine. テピta-i riscul ! Mai テョncoace nu ネ冲iu ce se mai テョntテ「mplト. Cred cト e o ameネ嫺alト deocamdatト, deネ冓 mai apar mici luminiネ嫺, dar care sunt repede テョnトッuネ冓te de industrie. De exemplu, Suzanne Vega, Tracy Chapman etc., care mi s-au pトビut fenomenale ネ冓 aネ冲eptam continuarea care n-a mai venit, adicト nu s-au mai auzit. Sunt prea mulネ嬖 トナa care hornトナe ネ冓 fac cum fac pe-acolo. Dacト ar face-o cum o fトツeau Sex Pistols, care erau autentici, ネ冓 トピta era mesajul pe care-l scuipau peste トナa, ar fi o chestie, dar cテ「nd fac cト aネ兮 se face ... E o liniネ冲e asurzitoare ... Am putea spune cト muネ冂area rock implicト un comportament deviant, dar nu テョn sens patologic, テョn cazul テョn care tinerii trトナesc テョntr-o societate alienatト ? Societatea nu e alienatト e de-a dreptul schizofrenicト. Sciziunea e multiplト ネ冓 aproape definitivト, iar segmentul cel mai puネ嬖n unitar din societatea asta sunt tocmai tinerii. Adicト ei neagト pentru cト nici n-au ce gトピi ca valori de care sト se agaネ嫺 テョn cioburile astea, dar テョネ冓 gトピesc, cト asta au de fトツut - sテョ-ネ冓 gトピeascト valori ネ冓 sト-ネ冓 facト propria construcネ嬖e, sト-ネ冓 facト legile. Dacト-ネ冓 fac legile, pe urmト au ネ冓 putere. Aネ兮 ? ... cine deviazト de la cine ? テ始 mod "on the groove, ei ar fi cei (テョndreptトκ嬖ネ嬖), cト ei sunt ultimii veniネ嬖... Dacト nu stau pe ネ冓ne deviazト, dar ネ冓nele astea nu mai existト. Poネ嬖 sト zici cト nu stau laolaltト cu societatea, dar cト deviazト - n-au de unde devia, cel puネ嬖n テョn cazul Romテ「niei. Cel mai bine ar fi sト se-adune mai repede, sト-ネ冓 gトピeascト legile ネ冓 sト facト curat.
|