Biografie Carmen Doreal
Carmen Doreal este numele artistic al poetei și artistei plastice de origine română Carmen Țuculescu Poenaru, stabilită din 2001 în Montreal, Canada. Carmen Doreal s-a născut la Petroșani România a absolvit cursurile Scolii de Muzica și Arte Plastice din Tg-Jiu și Liceul Sanitar din Tg-Mures. Este membră în Academia Internațională de Arte, Quebec și Cercul Artiștilor Plastici și Sculptori din Quebec, Asociația Scriitorilor de Limbã Română din Quebec, și Fundația Culturală Constantin Brâncuși din România. Publică în diverse reviste literare din România și Canada: Luceafãrul (București), Ramuri (Craiova), Columna (Târgu-Jiu), Tribuna (Cluj), Astra (Brașov), Românul Canadian (Toronto), Capitala (Ottawa), Candela, Pagini românești, Tribuna noastră (Montreal), Agonia, Wordpress, Culture inside, Sfera online, Terranova Magazine. Colaborează la diverse emisiuni de radio și televiziune în România și Canada. Carmen Doreal este autoarea a peste 100 de tablouri pictate în ulei și acrilic, multe dintre ele făcând parte din colecții particulare în întreaga lume. A participat la nenumărate expozitii în Europa si în Canada. A avut 3 expoziții personale; Două, organizate de Galeria de Arta Inter-Pallas din Montreal și ultima, vara trecută la Biblioteca Municipală, Deux-Montagnes. Debutează editorial în anul 1999 la Editura Curierul Dunării, București cu volumul de poezii intitulat Vernisajul iubirii acesta reprezentând dublul crez artistic al poetei-pictorițe. In anul 2010, participă cu volumul Poeme în culori /Poemes en couleurs( Editura Nemesis, Montreal) la Târgul Internațional de Carte, Montreal Acesta conține poeme in limbile română și franceză combinate cu detalii din lucrarile ei plastice. Autoarea a ales detalii din picturile personale pentru fundalul grafic al poemelor și nu a gresit . Cele doua tipuri de creatie se combina intr-o armonie perfecta. Fină, aluzivă, plină de rafinament, artista- poeta e o voce originală, impunând impresia generală a antologiei, aceea că asistăm la un veritabil regal poetic. Lucrările artistei, executate în ulei și acrilic, au două trăsături definitorii Scrierile și pictura de Carmen Doreal îmbină muzicalitatea poeziei cu metafora culorilor într-o manieră originală.
Prin ochii ei ordinarul devine extraordinar, fiecare culoare devine mai vie. Îi place să se simtă textura culorilor, muzicalitatea, ritmicitatea lor, îi place să transpună pe panză melancoliile, dar și năzuințele, amintirile, dar și realitatea prezentră. Lucrările artistei angajează un stil expresonist, se pot încadra în frontiera imaginativa plecâd de la figurativ până la abstract. Fiecare piesă spune o poveste unică, reprezintă o redare vizuală a evenimentelor atât reale cât și imaginare....Găsim în tehnica lui Carmen Doreal o mulțime de simboluri preluate din arta brâncușiană cât și din cultura universală ce descriu instincte fundamentale ale omului combinate cu armonia, filozofia si echilibrul lui emoțional. Arta pentru Carmen Doreal nu este doar artă, dar și o terapie a sufletului prin artă. Este o reflectare a sufletului mereu îndrăgostit invadat de amintiri transportate din țara natală, combinate cu sentimente și experiențe prezente ...
Nu fără uimire, descoperim la Carmen Doreal unele din dominantele tematice ale liricii din Québec. Ne întâmpină aici pendularea între solitudine și căutarea febrilă a celuilalt, a unui iubit ideal, care se confundă, la rigoare, cu umbrele tutelare ale memoriei sale culturale. Pierre Morency dar și unii poeți români (Eminescu, Arghezi, Sorescu, Nichita Stănescu) sunt proiectațiîntr-un panteon sentimental compensatoriu.
Unind grația cu forța imagistică, luciditatea cu reveria fină, Carmen Doreal este în măsură să sugereze ceva esențial despre destinul artistic al epocii noastre, la început de secol. Talentul și opera ei ne convinge, încă o dată, că frumusețea și valoarea artistică va salva lumea.
De aceea, cine va citi poezii de Carmen Doreal, sau va vizita galeria artistei va fii mai fericit pentru că "bucuria de viață și idealismul ei" sunt de neuitat.
( Victor Roșca aprilie 2011)
|