agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-10-29 | | In urma celor 11 voturi si a retragerii lui Jupp B. Itter din concurs s-au calificat in ultima faza 5 parodii (din cauza egalitatii inregistrate pe ultimul loc). Regulament: Se voteaza trei parodii, in ordinea preferintei, cate una pe loc: locul 1 - 3 puncte locul 2 - 2 puncte locul 3 - 1 punct - nu faceti analiza, nu comentati la adresa stilului si a posibililor autori - voturile incomplete nu se iau in considerare - posesorii de mai multe conturi sunt rugati sa voteze o singura data - votarea are loc timp de cinci zile, pana la data de 3 noiembrie, 8.00 PM ora Romaniei La inceputul primei faze a concursului am rugat participantii sa voteze separat, pe email, ca sa pot intocmi un clasament doar al lor. Din pacate, acest lucru nu mai este posibil, avand in vedere ca nu am primit toate voturile. !!! In schimb, dau drept de vot pe site celor eliminati dupa prima etapa. Din nou poezia lui Mircea Dinescu, de la care s-a pornit: "Sunt tanar, Doamna" Sunt tanar, Doamna, vinul ma stie pe de rost si ochiul sclav imi cara fecioarele prin sange, cum as putea intoarce copilul care-am fost cand carne-mi infloreste si doar uitarea plange. Sunt tanar, Doamna, lucruri am asezat destul ca sa pricep caderea din somn spre echilibru, dar bulgari de lumina dac-as manca, satul nu m-as incape inca in pielea mea de tigru. Sunt tanar, Doamna, tanar cu spatele frumos si vreau drept hrana lapte din sfarcuri de cometa, sa-mi creasca ceru-n suflet si stelele in os si sa dezmint zapada pierdut in piureta. Sunt tanar, Doamna, inca aripile ma tin chiar de ating pamantul pe-aproape cu genunchii, aceasta putrezire ma-mbata ca un vin caci simt curgand printr-insa bunicile si unchii. Sunt tanar, Doamna, tanar, de-aceea nu te cred, oricat mi-ai spune, timpul nu isi ascute gheara desi arcasii cetii spre mine isi reped sagetile vestirii. Sunt tanar. Buna seara! Propuneri finale: "27" Sunt tânăr, Doamnă, vinul mă știe pe de rost de la chiolhanuri crunte doar amintirea plânge (nu-mi mai vedeam nici mâna cum adormită-n post strângea spasmodic sticla purtând urme de sânge). Sunt tânăr, Doamnă, fumuri aveam în cap destul, pe când plecat de-acasă plimbam maluri de Tibru, dar valurile vieții m-au scufundat – sătul de-un trai prea previzibil pierdut-am echilibru. Sunt tanar, Doamna, tânăr ajuns piele și os, vânez un colț de pâine cu ochiul drept lunetă, m-aș apleca îndata să îl culeg de jos, cu riscul de-a rămâne blocat în piruetă. Sunt tânăr, Doamnă, poate, dar șalele mă dor, aproape-ating pământul, sleit îndoi genunchii, de nu găsesc o pâine, de foame am să mor, deja zăresc prin ceață bunicile și unchii. Sunt tânăr, Doamnă, tânăr, de-aceea nu te cred, orice mi-ai spune - carne n-am mai gustat de-o lună, degeaba-n decolteu-ți de ceață mă reped cu arșița dorinței. Sunt tânăr... noapte bună! " Adio, Doamnă" Sunt tânăr, Doamnă, și mă doare-n cot De vorbele-ți mieroase și absurde Ce le împrastii-n juru-mi peste tot Cu insistența unei babe surde. Sunt tânăr, Doamnă, tânăr și n-am chef Să te mai văd pândind la cotitură Cu balele-ți curgând în relief Poftind să muști din mine-o-mbucătură. Sunt tânăr, Doamnă, am obrazul fin, Prin vene-un râu de votcă se întrece Cu un șuvoi amețitor de vin Așa că … nu mă-mbeți cu apă rece! Sunt tânăr, Doamnă, fraged și frumos Dar n-am să-ți fiu eu morcovul din supă, Degeaba jinduiești la al meu os Căci n-ai tu carnea care să-l corupă. Sunt tânăr, Doamnă și de-abia aștept Să-ți rup vreo două coaste, fără milă, Să îti proptesc cu ele capu-n piept Și-ntr-un muzeu să te expun, fosilă. Sunt tânăr, Doamnă, lasă-mă acum, N-ai să mă-nchizi pe mine-n cimitir, M-așteaptă-o demoazelă peste drum Adio Doamnă, deci! Și hai sictir! "Pielea mea de tigru" Sunt tanar, Dodu, vinul ma stie pe de rost (normal: de-atâtea chefuri, îmi curge-n loc de sânge) azi-noapte, insa, Dodu, atât de beat am fost incât bietu-mi ficat si-acum in mine plange. Sunt tanar, Dodu, cognac nicicând nu e destul chiar daca uneori îmi pierd din echilibru, cum s-a-ntâmplat azi-noapte când m-am simtit satul si am intrat pe site convins ca sunt un tigru. Sunt tanar, Dodu, tanar cu spatele frumos pe el de mi-as lipi acuma o reclama, tot tineretu-acesta bestial si luminos mi-ar umple-atelierul pe loc, de buna seama. Sunt tanar, Dodu, inca puterile ma tin matrice de cuvinte imi intaresc genunchii, si ma-nfasoara verbul ca un izvor divin (scuza-mi accentul ultim - am in Moldova unchii). Sunt tanar, Dodu, tanar, de-aceea nu te cred, oricat mi-ai spune, tigrul nu isi toceste gheara - triumfator va fi chiar daca se reped rai vânatori la dânsul cu ura. Buna seara! "S-o crezi tu !" -Deci ai venit ! Ia loc, te rog, asculta, O sa-mi trag sufletul, apoi ti-l dau. Reazama-ti coasa de perete o secunda ; Oricum o sa ma iei cu tine, vreau – nu vreau. Am aparut pe lume ca oricare altul, Tarandu-ma–nainte de-a-nvata sa merg, Si-am inceput in suflet sa-mi cladesc palatul Cu dalele de vise, de-adolescent imberb. Asa trecut-au toamnele, zburdand, prin mine, Cu primaveri navalnice, torent, urmand, Si imi dau seama acum, vorbind cu tine, C-am invatat sa rad mai mult decat sa plang. Mi-a pus poveri de vise–n carca viata, Le-am mostenit cu ADN-ul ancestral, Pe Eros l-am avut sa-mi lumineze ceata, Si-acum te am pe tine – grandios final ! Indiferent de acte sau de carne-s tanar, Si nici macar tu, Doamna, nu-mi negi asta. Asa ca vreau inca un infinit de ploi sa numar. - Iesi dracului de-aici !...si ia-ti si coasa ! "Sunt vested, Doamna" Sunt veșted, Doamnă, toamna mă știe pe de rost și ochiu-abia distinge lumina de-ntuneric, cum aș putea întoarce bărbatul care-am fost când carnea mi-e uscată și râsul mi-e himeric. Sunt veșted, Doamnă, vânturi m-au bântuit destul ca să pricep că moartea nu-nseamnă echilibru, dar bulgari de țărână de-aș mistui, sătul, m-aș spânzura de lampă cu dungile de tigru. Sunt veșted, Doamnă, veșted cu spatele bubos, și vreau să mușc din sfârcuri măcar și cu proteza, îmi crește noaptea-n suflet, cuțitul mi-e la os, zâmbesc un pic pieziș, ca să-mi ascund pareza. Sunt veșted, Doamnă, foșnesc precum o frunză, iar fulgii din aripă s-au dus în patru zări, cuvintele-balsam nu mai fac mare brânză când timpul se măsoară doar în însingurari. Sunt veșted, Doamnă, veșted, de-aceea te-nțeleg când spui că pentru tine contează numai vara, cu un descântec invers de mine te dezleg, la tine-i înca ziuă. Sunt veșted. Bună seara. |
index
Vizionări: 18275
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate