agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ The oak
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-07-12 | [This text should be read in romana] |
Daniela Luca
fugi gândule rămâi suflete aleargă-n idee așternut în semințe prefă-te-n pântecul înfrunzit răsari în pământul sfințit de smochin ambrozie-n viață fugi gândule rămâi suflete trece-ți jugul gâtului dezleagă-ți durerile prin sabia de foc dinspre apus a îngerului virtuții heruvimii îți cântă goliciunea goliciunilor puritatea în lacrimi deșertăciunea deșertăciunilor esența esențelor smulge-ți gândule răsari suflete părul din cap diminețile vii la poarta raiului în paradisul luminii mărul s-a-ndepărtat unicul rod se trăiește ai mușcat din șarpe nemușcat de gânduri gândule înțelepciune veninule. împăcare Narcisa Turony [Lorrelei] ,, umblam cu luna după mine o căram așa și-n spatele oaselor și-n retină și mă urlau lupii tăi de sâni(…) mă implorai ca o poezie necitită dezbracă-mă de mine și te vei privi ochi în ochi trup în trup ispită în ispită ″ ,,Ispită în ispită″ a însemnat pentru mine aflarea poetului Iulian Cimpoeșu. Sau poate ar fi mai potrivit spus intuiția poetului Iulian Cimpoeșu. Căci de atunci îl caut, îmi pare ca il ating o clipa si un vers, nu îmi ajunge, mereu dorind mai mult, iar el răspunde, scrie, răspunde.... Te citez din nou aici, Iulian :,, iubesc ispititorul/ispitele, sunt pătimaș, așa că pe tărâmul acesta nimic străin nu-mi e...″ Mi-ai spus atunci, Iulian, într-o reverberație a sufletului:,, hai să-mpărțim luna”. Nu ți-am mulțumit, o fac acum. A fost mai mult decât pot cuprinde cuvintele și tu știi asta. Acum împărțim versurile, cu imaginile, emoțiile, amintirea și dorințele noastre în ele și când mă cuprinde dorul de toate mai fur o bucățică din partea ta de lună. J LA MULÞI ANI, IULIAN ! Să fii mereu printre noi măcar din patima poeziei ! Loredana Bulgăr Am încercat azi s-alerg pletele verzi ale vântului să-i șoptesc și eu la ureche o dimineață cu zâmbet tocit și cer(neală) degete-ciob(bite) încolăcind deasupra unui alb vindecat de puncte nașterea adevărului dimineților tale ochii-ți miros a rătăcire Lucia Firefly Popescu te ascunzi la subtioara timpului sa nu te bata cu aripa peste piept pe acolo nu trece timp niciodata pe acolo infloreste in fiecare zi nu- ma- uita tulpini se prelungesc pana in priviri ai irisi din petale vezi lumea printre ele cer senin peste tot in jurul tau sa-ti fie mereu iesi noaptea afara! in noaptea asta licuricii danseaza pentru tine iti gadila sarut pe obraz unul singur... licuricii nu uita niciodata... Codrina Verdes fugi gândule rătăcirile mele sunt vii întunericul cedează trecerea în dureri stereotipe când visele abia își dezmorțesc picioarele fugi gândule adevărul se naște din rătăciri beția nopților bolnave de lună plină te învăluie-n coșmaruri cu semințe albe fugi gândule rătăcirile noastre se nasc se întortochează printre fibrele trăirilor împiedicate absorbind ultima moleculă de cozi de stele în dimineața asta de m-aș fi trezit o insulă de meri Maria Tirenescu Am trecut, la îndemnul Mariei Prochipiuc, prin pagina ta. Am constatat, cu bucurie, că ești preocupat de aducerea unor personalități românești în atenția iubitorilor de literatură. Cu siguranță, toți cei care am trecut prin școală am fost impresionați de scrierile lui Ion Creangă, toți ne-am analizat copilăria prin prisma celor citite atunci sau maturi fiind. Nu pot să nu remarc GEORGE BACOVIA - in memoriam. Fiecare dintre noi are o listă de scriitori pe care îi simte apropiați sufletelor lor. E o datorie de onoare a fiecăruia să scrie câteva cuvinte despre ei prin care să-i prezinte prietenilor noi pe care și i-au făcut pe acest site sau celor care citesc doar ocazional site-ul. La diferite vârste, poezia lui Bacovia este înțeleasă în alt mod, dar poezia ta mi-a plăcut. Interesantă prezentarea marelui voievod Ștefan cel Mare! Urându-ți spor în tot ceea ce intenționezi să realizezi, aștept să citesc următoarele prezențe pe site! Maria și singur te strecori în suflet ca raza de soare prin scutul de frunze înroșind mărul pe dinafară înnegrindu-i semințele lăuntrice visuri verzi de toamnă șiroindu-ți sufletul plouă cu aur plouă cu solzi de șarpe rătăciți în paradis dulce lumină a păcatului hai să alergăm în neștire luminând universul cu licuricii nopții imaginea ne înșeală zborul frunzare e pomul de lângă tine ai am călcat strâmb împrumutând numele unei stele să-ți clădesc visele în nopțile de veghe steaua aceasta are numele meu răsădit undeva în grădina Edenului ploi înmiresmate cu heruvimi lacrimi de inchietudine ce mai speră într-o zbatere a aripilor gândului dincolo de cenușa zeilor praf mâzgălit cu speranțele noastre mergând în vârful picioarelor pentru a nu trezi realitatea dulce povară aparent banală ne dictează viziuni suprarealiste incoerente voalate ne simțim dezrădăcinați căutăm metafore reflectând un sărut alb din izvorul cuminte al minții e timpul să conturăm speranțe din simplități stălucitoare mi-e lehamite de pământul din mine gașcă infernală de draci nori amenințători ai tălpii gândului lighioane ce mă privesc cu ochi tridimensionali înmulțindu-mă și stârpindu-mă frescă de biserică ruginită de vânturi humă din care pictorul într-o vară cu obrajii ca de ceară clădea monumente sfinților pentru închinare curge o vagă presimțire că la stingerea feștilei genunchii noștri îmbrățișați vor săruta pământul să ștergem răni călătoare credeam că numărând stelele / prin inima iubitei praful îmi va feri ochii de sudoarea furtunii iar poezia mi se va dărui ca un pântec de zeiță ce n-atinge niciodată adâncimea visului strigându-te duios te simt dureros de departe cireșul își scutură zăpezile inimile se caută acolo unde trupurile se nasc din mare ne găsim sub mlădița teiului abia rodind a floare plăpânde raze de soare ne fură sărutul revederii Oamenii se socotesc rationali insa pe nedrept, caci nu sunt rationali. De ce? Poate fiindcă acum ne aflăm azi adunați că într-un mănunchi la umbra versurilor și gândurilor lui Iulian, încercând să-l descoperim așa cum este el, adică cel ce scrie, cel ce construiște universuri. Și totusi suntem raționali, fiindcă nu întâmplător ne aflăm aici, am premeditat totul și ne-am dat sfat pentru a ne deprinde sufletul si cu alte lucruri decât cele de fiecare zi. Ne-am adunat la masa plină de bunătăți mai întâi a sufletului nostru fiindcă dăruind vei dombândi. Așa descoperim că fiecare din noi e un creator, în felul acesta putem comunica nu numai cu versul nostru ci și cu confrații noștri, asa ne împărtășim experiențe, aspirații, bucurii... Vă invit în universul creativ a celui ce se află pe aceste pagini - iulian cimpoeșu [iuliansfilie] |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy