agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Self-annulment is a prison... ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-06-29 | [This text should be read in romana] |
O prietenie model: Al. Rosetti - G. Cトネinescu
Pentru a oferi o imagine asupra relaネ嬖ilor interpersonale ale vremii, vom テョntテ「rzia o clipト asupra unei prietenii intelectuale, care are ca eroi douト personalitトκ嬖 remarcabile ale culturii romテ「ne: Al. Rosetti ネ冓 G. Cトネinescu. Alexandru Rosetti, nトピcut la Bucureネ冲i, テョn anul 1895, era urmaネ al unei familii princiare. テ縞冓 susネ嬖ne doctoratul la Paris, specializテ「ndu-se テョn domeniul lingvisticii. Conduce editura Cultura Naネ嬖onalト, apoi, テョn 1933, este numit directorul 窶曦undaネ嬖ei regale pentru literaturト ネ冓 artト窶, cea mai prestigioasト editurト din Romテ「nia din epoca interbelicト. Editura テョネ冓 propunea, printre altele, publicarea de ediネ嬖i critice ale scriitorilor romテ「ni, clasici ネ冓 contemporani, nu urmトビea テョn principal beneficii materiale, ci susネ嬖nerea literaturii originale. Pテ「nト la venirea comuniネ冲ilor, Rosetti publicase doar studii de specialitate, Istoria limbii romテ「ne (trei volume, テョntre 1938-1940) ネ冓 Limba romテ「nト テョn secolul al XVI-lea (1932), ambele de o importanネ崙 covテ「rネ冓toare pentru specialiネ冲i. Mai テョnainte, dupト un debut cu un poem テョn prozト, Fantesia florilor (revista Vieaネ嫗 nouト), publicase Note din Grecia, impresii de cトネトフorie, mai mult culturale decテ「t sentimentale. テ始 1944 scrie 窶曦ilosofia cuvテ「ntului窶, tipトビit doi ani mai tテ「rziu la Fundaネ嬖a regalト, unde redevenise director, pentru puネ嬖n timp, cト nu doar oamenii lui Antonescu nu-l voiau editor, ci ネ冓 oamenii lui Gheorghiu Dej. Cei din urmト, mai eficienネ嬖, odatト cu demiterea sa au desfiinネ嫗t ネ冓 editura, ei nu erau obiネ冢uiネ嬖 sト lucreze cu jumトフトκ嬖 de mトピurト. Dar noi nu am ajuns テョncト テョn 1946, cテ「nd se desfiinネ嫺azト editura, aネ兮 cト putem asista la derularea unei frumoase prietenii, demnト de cuplul Creangト-Eminescu, deネ冓 cea dintre Rosetti-Cトネinescu ni se pare mai plinト de tテ「lc, fiindcト nu este テョntre doi confraネ嬖, moldoveni iubitori de cuvinte frumoase, taifasuri ネ冓 tトツeri, ci テョntre un editor ネ冓 un artist, cu personalitトκ嬖 ネ冓 firi diferite, provenind din categorii ネ冓 medii familiale sociale aproape opuse. Rosetii era boier, din neam de boieri (cel puネ嬖n, テョn realitate era prinネ!), iar Cトネinescu un burghez. Se pare, テョnsト, cト ambii au avut copilトビii nefericite, rトノテ「nテ「nd orfani de mici, sigur e cト niciunul dintre ei nu a lトピat mトビturii concludente despre pトビinネ嬖 ネ冓 bunici. Dupト mトビturisirile lui Al. Rosetti, publicate テョn 1968, cei doi s-au cunoscut テョn primトプara anului 1932, cテ「nd Mihai Ralea a recoツャmandat テョn scris Viaネ嫗 lui Mihai Eminescu, de G. Cトネinescu, pentru a fi publicatト de editura 窶曚ultura Naネ嬖oツャnalト窶. Deネ冓 Rosetti afirmト cト preネ孛ia dinainte scrisul lui Cトネinescu, nu bトハuia 窶柝e scriitorul prestigios, care a izbucnit brusc テョn arenト, cu aceastト carte, armat din cap pテョnト テョn picioare, spre uimirea tuツャturor. A fost o revelaネ嬖e テョncテョntトフoare. Cartea a intrat numaidecテ「t la tipar ネ冓 a repurtat un succes fulgerトフor de librトビie, ediネ嬖a a doua urmテ「nd imeツャdiat dupト cea dintテ「i. Atunci l-am cunoscut pe G. Cトネinescu, ネ冓 am legat cu dテ「nsul o prietenie perpetuatト de-a lungul anilor, dar suツャpusト unor permanente fluctuaネ嬖i, cauzate de temperamentul sトブ vulcanic, cu treceri bruネ冲e de la テョncredere la bトハuialト, urmatト de lungi epoci de tトツere. Cunoscテ「ndu-i firea, aネ冲eptam cu テョncredere semnalul de reluare a relaネ嬖ilor.窶 Semnalul nu テョntテ「rzia sト fie emis, mai ales cト G. Cトネinescu avea nevoie de intervenネ嬖ile lui Rosetti, influent nu doar prin funcネ嬖a de la Editura Fundaネ嬖ilor, ci ネ冓 datoritト relaネ嬖ilor lui テョn diverse medii culturale ネ冓 politice. Rosetti moネ冲enise de la strトノoネ冓i sトナ greci ネ冓retenia lui Ulisse ネ冓 tactul diplomatic al fanarioネ嬖lor. Fire comunicativト, bonomト, cu privire limpede ネ冓 zテ「mbet fermecトフor, galant ca un cavaler medieval, nu scotea sabia ca muネ冂hetarii ネ冓 rezolva conflictele cu amabilitate orientalト. Nu era テョnsト ranchiunos ca mandarinii ネ冓 nu aネ冲epta rトッdトフor clipa rトホbunトビii, ci doar prilejul reoferirii amiciネ嬖ei. 窶暸tunci, テョネ冓 aminteネ冲e el, luam drumul locuinネ嫺i sale din strada Vlトヅescu (cartierul Floreasca), テョn care se mutase de curテョnd. Il gトピeam テョn minusculul sトブ apartament テョn care テョネ冓 amenajase douト odトナ ネ冓 un mic antreu, separat de celトネalt corp de casト. Lucra テョn odaia din dreapta, la o masト micト, din lemn de mahon, テョnconjurat de cトビネ嬖 ネ冓 de cテョteva mobile テョn stil Biedermayer. Conversaネ嬖ile noastre ocoleau テョnsト cu grijト ocupaネ嬖ile sale proprii. Cトツi se ferea de a-ネ冓 anunネ嫗 vreo lucrare ネ冓 nu dトヅea nici cel mai mic amトハunt asupra celor テョn curs. O singurト datト, aflテョndu-mト テョn vizitト la el cu Camil Petrescu, la o テョntrebare a acestuia, a fトツut un gest spre bibliotecト unde, テョn raftul de jos, se aflau depuse dosare voluminoase cu eseuri inedite. Sumbru, bトハuitor uneori, dar alteori de o veselie exuツャberantト, ネ冓 fトツテョnd mare haz de vreo テョntテョmplare recentト.窶 Predatト editurii, Istoria literaturii romテ「ne s-a tipトビit cテ「t s-a putut de repede, テョn ciuda deselor intervenネ嬖i テョn text ale autorului. テ始 momentul difuzトビii, Rosetti a fost テョndepトビtat de la conducerea Fundaネ嬖ei pentru Literaturト ネ冓 Artト, de guvernul Antonescu, postul fiind ocupat de D. Caracostea, descris astfel de fostul director: 窶忖n bトビbat de talie mijlocie, puネ嬖n obez ネ冓 smolit la faネ崙, cu o privire nesigurト ネ冓 テョnlトツrimatト, ceva テョntre profesorul de provincie ネ冓 funcネ嬖onarul din arhiva prトデuitト a vreunui minister. Noul director mi-a declarat cト rテ「vnea de mult un post de conducere la o mare editurト, cトツi intenネ嬖a lui era de a テョndruma spre noi ネ嫺luri literatura romテ「nト (de fapt, directoratul sトブ s-a soldat cu publicarea cテ「torva volume proprii). I-am urat deplinト reuネ冓tト ネ冓 m-am retras fトビト テョntテョrziere.窶 Peste cテョteva zile, Caracostea denunネ嫗 organelor de resort cartea lui Cトネinescu ネ冓 pe fostul director Al. Rosetti, cerテ「nd autoriツャtトκ嬖lor confiscarea cトビネ嬖i ネ冓 urmトビirea テョn justiネ嬖e a autoツャrului ネ冓 editorului. Ordinul de confiscare, emis de autoritトκ嬖, s-a dovedit inutil, テョntrucテ「t cartea fusese deja vテ「ndutト de librari. Atunci ネ冓 mai tテ「rziu, Cトネinescu va apela la Rosetti ori de cテ「te ori va avea nevoie. ネ亙 va avea, cトツi viaネ嫗 nu a fost niciodatト uネ冩arト pentru cei care n-au vrut s-o trトナascト テョn mediocritate. テ始 plus, scriitorii, plini de eul personal pテ「nト la refuz, au considerat totdeauna cト primesc mai puネ嬖ne aprecieri decテ「t ar merita. Alネ嬖i au nimerit din greネ兮lト テョntr-o テョndeletnicire care nu cere doar ambiネ嬖e. 窶曚e burghezi de omenie, ce meseriaネ冓 cum se cade, ce bトツani liniネ冲iネ嬖 s-ar fi putut face unii. Dar soarta a voit altfel. I-a luat din uliネ嫗 mare ネ冓 i-a fトツut gazetari, poeネ嬖 ネ冓 critici. ネ亙 rトブ a fトツut soarta, rトブ lor, ネ冓 rトブ nouト cititorilor窶 , se lamenta Ilarie Chendi, absolvent al Facultトκ嬖i de Litere din Bucureネ冲i ネ冓 fost bibliotecar la Academia Romテ「nト. ネtia el ceva despre scriitori, cトツi doar テョnfiinネ嫗se revistele 窶朷iaネ嫗 literarト窶 (1906), 窶朷iaネ嫗 literarト ネ冓 artisticト窶 (1907) ネ冓 窶曚umpトハト窶 (1909). Rosetti deschidea orice uネ卞, frecventa saloanele nobilimii (puネ嬖ne ネ冓 modeste, nu chiar ca la nobilimea francezト, dar totuネ冓 saloane ネ冓 totuネ冓 nobilime), era prieten cu miniネ冲rii ネ冓 trata cu amiciネ嬖e noii veniネ嬖 テョn lumea publicaネ嬖ilor bucureネ冲ene. Era respectat de universitari ネ冓 curtat de mai marii zilei. Ca un adevトビat Dinu Gaittani (cトツi doar el テョl va inspira pe Cトネinescu テョn romanele publicate mai tテ「rziu (Bietul Ioanide ネ冓 Scrinul negru), era la curent cu bテ「rfele din テョnalta societate ネ冓 ネ冲ia sト speculeze informaネ嬖ile. テ四 va ajuta pe Cトネinescu sト publice atunci cテ「nd doreネ冲e sau cテ「nd terminト de scris Opera lui Eminescu (Editura Fundaネ嬖ei de literaturト ネ冓 artト, 1936), sト ocupe postul de conferenネ嬖ar la Universitatea din Iaネ冓 (unde i se puneau piedici, nu avea importanネ崙 cト merita sト fie profesor), テョl va susネ嬖ne pentru catedra de profesor la facultatea bucureネ冲eanト (テョn 1944). Faネ崙 de Rosetti autorul Istoriei テョネ冓 permite sト-ネ冓 ironizeze colegii ネ冓 chiar prietenii, ネ冲iind cト acesta nu-l va divulga テョn nici un caz (sト nu facト asta Gaittani nici prin aluzii?). Supトビat pe Camil Petrescu, care ar avea spirit comercial, テョntreabト naiv pe iubitul domn Rosetti de ce autorul piesei de teatru 窶朞ioara窶 nu face o reclamト la Radio? ネ亙 propune ネ冓 textul: Veniネ嬖, mari ネ冓 mici Copii ネ冓 pitici Veniネ嬖 ca la moarト Sト vedeネ嬖 Mioarト, Toatト elitト vine Aネ兮 cト am bine! Rumori de artist... Pe Mihai Ralea, alトフuri de care a preluat de la Ibrトナleanu conducerea Vieネ嬖i Romテ「neネ冲i テョn 1933, ネ冓 care l-a sprijinit la ocuparea catedrei de conferenネ嬖ar e supトビat foc fiindcト acesta a scris 窶 テョn cronica la Istoria literaturii...窶戮ine テョl cunoaネ冲e pe d-l Cトネinescu...窶 criticul ネ冓 istoricul テョl desfiinネ嫺azト. Nu テョn presト, ci テョntro scrisoare cトフre, cine altul, decテ「t Iubitul domn Rosetti: 窶徙bservaネ嬖ile sテョnt integral neテョntemeiate ネ冓 dovedesc cト Ralea n-a citit cartea. (Ar fi crunt sト-i cer acest efort.)窶. Apoi, vulcanul テョncepe sト erupト. Balaurul scoate flトツトビi, flトツトビile cresc, devin mistuitoare. テ縞冓 cheamト テョn ajutor profesorii, devine cunoscトフor テョn ale muzicii, violonist, aminteネ冲e de succese din bトフトネiile anterioare, acum nu-l deranjeazト nici poreclele primite テョn studenネ嬖e, chiar テョl onoreazト: 窶朞ト amuzト dar nu mト supトビト afirmaネ嬖a gratuitト cト eu, absolツャvent テョn filosofie, elev al lui Motru, Negulescu etc. cu examene date la toate materiile, poreclit テョn Faツャcultate Lachelier, pentru o lucrare de logicト, ネ冓 窶柝etit Ribot窶, care mト informez numai din origiツャnale, ネ冓 pomenesc テョn genere numai de filozofia veche cu texte ce rテ「d de uネ冰rトフatea lui Ralea, m-am iniツャネ嬖at テョn filozofie recent ネ冓 din surse de a doua mテョnト. De unde ネ冲ie Ralea asta ? Asta e comeraj de caツャfenea. 窶曚テョteodatト la fel cu muzica窶. Vioara de pe masト (pe care o am din copilトビie), caietul lui Moツャzart, Sonata de Tremais, pe care am cテョntat-o adiツャneauri, fie o pedeapsト pentru uネ冰raticul amic. Am sト-i cテョnt odatト muzicト clasicト, Bach ori Haendel. Mト priツャcep foarte bine ネ冓 nu scriu decテョt despre ce ネ冲iu bine. Ideea cト sテョnt rasist e de fantezie. Cartea dezminte clar asemenea insinuaネ嬖e. Maiorescu nu mト scoate din sトビite, dimpotrivト, sテョnt maiorescian. La Maiorescu am definit clar poziネ嬖a. Are haz Ralea cト eu sテョnt ipoツャhondru, el care テョmi notifica livid ce descoperea テョn defecaネ嬖uni窶. De la Ralea ajunge la alネ嬖 scriitori. Nu e modest, se laudト, dar are dreptate, semn cト ネ冲ia exact care テョi era valoarea: 窶廸imeni (ネ冓 asta sテョnt eu mai テョn mトピurト s-o ネ冲iu) n-are capacitatea mea de entuziasm, de admiraネ嬖e ネ冓 o mai completト lipsト de urト. Nimeni n-a scris despre Loツャvinescu, Arghezi, Camil Petrescu etc. etc. ce-am scris eu. ネ亙 Lovinescu, care nu ネ冓-a putut テョnvinge ura ネ冓 a tトツut la orice carte a mea, mai vorbeネ冲e de spirit obiectiv.窶 Nici n-a terminat de scris epistola ネ冓 s-a calmat, pe Ralea nu-l poate acuza de urト, ca pe Lovinescu. ネ亙-a amintit, probabil, テョn timp ce scria, de o altト depeネ卞 trimisト lui Rosetti, テョn care cerea o intervenネ嬖e pe lテ「ngト ministru Ion Petrovici: 窶朖-am rugat ネ冓 pe Ralea ca sト meargト personal cu d-ta. Dacト Petrovici e テョncadrat de seducツャネ嬖ile d-tale de intelectual ネ冓 om de lume ネ冓 de sex-apeal-ul lui Ralea, cedeazト. ネ亙 dacト cedeazト, poate, abネ嬖ne decretul テョn douト zile. E necesar ca luni sト am adresele Ministerului, pe care trebuie sト le aduツャcト soネ嬖a mea.窶 Decretul a fost semnat la timp, seducネ嬖ile de intelectual ale unuia ネ冓 sex-apeal-ul altuia au dat roade, iar Cトネinescu a obネ嬖nut conferinネ嫗 de la Iaネ冓. Aネ兮 cト acum, balaurul, dupト ce a tocat mトビunt carnea cテ「torva muritori, poate fi テョngトヅuitor: 窶曚u Ralea lucrurile stau altfel. Admiネ崚ョnd cト aネ fi susceptibil ネ冓 ranchiunos, avテョnd テョn vedere cト eu sunt prietenul lui テョn criticト, cト el admite, cト sunt un scriitor valabil, atacat pe nedrept, frumos ar fi fost sト nu confirme ce spune cafeneaua. A spune 窶枴mens talent de pamfletar窶 este a pierde sensul cuvintelor, e テョn fond a face operト de detractor.窶 Dar Smeului din poveste iarトκ冓 テョi miroase a carne de om: 窶廰ui Caracostea i-am fトツut o somaネ嬖e deocamdatト drasticト, dar nejudicioasト. Voi mai vedea. Insト hotトビテョt テョl voi da テョn judecatト, cerテ「nd despトトubiri.窶 Odatト vトビsat flトツトビi pe nトビi, Dragonul s-a calmat, nu-l va mai chema la tribunal pe cel care a cerut confiscarea Istoriei literaturii...
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy