Nimic nu este mai jenant si mai rusinos decat sa te folosesti de un copil pentru satisfacerea unor doleante, vai, atat de materiale. Sunt unii dintre noi care ar trebui sa aiba suficient de mult bun simt sa spuna "Ne doare in fund de dumneavoastra, si individual si in grup. Ne intereseaza sa ajungem la putere cu orice pret si sa o pastram. In rest, pace buna". Din pacate nu se intampla asa. Si atunci vedem la televizor tineri manipulati, unii dintre ei inca minori. Vedem la televizor tineri care ar trebui sa faca scoala, care ar trebui sa se indragosteasca si sa-si aleaga un scop in viata. Ei bine, nu. Ei sunt pe baricade. Ei combat. Ei spun poezii. E frumos sa apari la televizor spunand poezii. E frumos sa spui poezii atata vreme cat nu se folosesc altii de tine. E frumos sa spui poezii cata vreme miscarea urmatoare nu va fi aceea de a fi trimis in calitate de carne de tun pentru satisfacerea unor ambitii a unora care, sunt bine mersi acolo in spate si te manipuleaza. Si sunt si satisfacuti si mananca si rahat cu lingura mare pomenind de tara si popor si alte lucruri nobile atata vreme cat nu se uita de cel mai nobil lucru- soarta fiecarui individ.
Imi aduc aminte de unul din acei cantareti ai plaiurilor pierdute, nu e interesant numele. Saracul venise in Romania doar cu o pereche de tenisi. Acum saracul are un baiat iar baiatul stapaneste cele mai luxoase discoteci din Chisinau. Dar niste oameni au murit intr-un razboi stupid, in 1992 pentru ca acest om sa se imbogateasca. Si pentru ca altii ca ei sa apara astazi in Parlamentul ROmaniei atunci cand ar trebui sa se ascunda in pamant de rusine. Si pentru ca altii ca ei sa-si permita sa goneasca in masini parlamentare accidentand cand si cand vre-un prostovan. Pentru ca nu-i asa, ei ne vor binele si gloria si vor sa luptam pana la ultimul om pentru ambitii nationale. Atata vreme cat ei nu trebuie decat sa dea din gura si sa profite.
Atata vreme cat pot sa lupte pana la ultimul prost, momit cu gloria vesnica pentru profitul lor.