Gol m-am născut, gol mă voi înfățișa în fața Domnului. Plecasem în Birmania pentru că vroiam să mor.E destul de stupid, nu ? Însă vine o vreme, atunci când femeia pe care ai iubit-o ca pe cel mai de preț lucru de pe lume și te-a trădat, atunci când banii nu-ți mai spun nimic, atunci când nici viața nu-ți mai spune nimic...vine o vreme când, pur și simplu, vrei să pleci. Să dispari- în legendă. Să nu mai exiști. Sinuciderea este o treabă scârboasă. Rămâne totdeauna un cadavru- poți să nu ți-o planifici ca lumea și corpul tău să se descompună, neștiut de nimeni. În plus, religia mi-o interzice.
Gol m-am născut, gol mă voi înfățișa în fața Domnului.
"Aveți 33% șanse să ieșiți cu bine din povestea asta" ne-a spus tipul cel flegmatic din SAS care ne-a făcut instructajul. Intrați în teritoriul karen pe la sud, ieșiți la granița tailandeză. Încercați să vă limitați strict la culegerea de fapte. Puteți fi omorâți de birmani- au obiceiuri din Far West apropo de europeni- întâi trag și după aceea întreabă. Dacă veți fi prinși aveți șansa să nimeriți pe mâinile unor anchetatori chinezi. Credeți-mă, sunt buni"- a spus SAS-ul arătându-și o cicatrice îngrozitoare pe antebraț. "Sunt foarte buni. Iar voi- sunteți pur și simplu o bandă de europeni idealiști și caraghioși. Nu aveți nici o explicație logică pentru a vă afla acolo. Dacă veți fi prinși, se vor isca fooarte, foooarte multe probleme. Nu credem că Ambasada UK sau cea a Franței vor ști de prezența dumneavoastră acolo. Și în mod sigur nu vor recunoaște nimic- și așa relațiile cu Birmania sunt "ice cool". Așa că, domnilor, sunteți pe cont propriu. Și, dacă nu vă omoară birmanii, aveți toate șansele să muriți uciși de junglă. Așa că șansele dumneavoastră de supraviețuire sunt 1/3".
Gol m-am născut, gol mă voi înfățișa în fața Domnului.
Ideile referitoare la dispariția mea prematură (și extrem de îmbucurătoare pentru câțiva din prietenii mei, fosta mea, și o serie de alții) s-au risispit imediat ce am intrat în contact cu karenii. Mi-am dat seama că aș fi fost un prost. Și un laș. Mi-am dat seama că sunt în viață lucruri mult mai importante decât o supărare din amor. Lucruri la fel de importante ca viața.
Mi-am dat seama că există oameni care trebuie ajutați. Că există oameni care trebuie sprijiniți. Că există oameni fără limbă, incapabili de sunete, care suferă. Pentru care trebuie să vorbească cineva. Pentru care cineva trebuie să jure înaintea Domnului.
Eu sunt doar o poveste .Sunt povestea acestor oameni.