Unii or să spună ca am idiosincrazii comuniste, dar eu consider că pocirea imnului de către manelistul Marcel Pavel la meciul România-Franța, este consecința firească a atitudinii generale față de simboluri și ceea ce ne reprezintă cu adevărat a societății actuale.
Si, pentru asta sunt de vină, în primul rând reprezentanții clasei „politice” actuale.
Nu este posibil ca, invitat de Președintele țării la niște consultări politice importante, un papițoi ajuns șef de mare partid să susțină cu emfază: „ Eu nu-l recunosc, nu e președintele MEU”. Ba da, musiu, este și al tău, chiar dacă nu l-ai votat, căci 50.001% din alegătorii care au catadicsit să-și miște fundul către urne, au hotărât asta. ȘI PUNCT!!
Nu este posibil ca, de Ziua Națională, la o adunare, în timpul intonării imnului național, în loc să incremenești cu mâna la inimă, să începi să zbieri ca apucatul „Jos X sau Z”! Fă asta cu 5 secunde înainte și după acel moment solemn.
Nu este posibil ca un post de televiziune să ridiculizeze imnul național punându-l în țambalele maneliștilor și transformându-l în „ Deșteaptă-te, române, mânca-ți-aș”!
Nu este posibil ca privighetoarea cu buze țuguiate să ia, împreună cu habarniștii de la Federația Română de Fotbal, decizia de a repeta ca papagalul, versurile cu „tiranii cei cruzi”, numai pentru că numele împăratului Traian al Romei este purtat de vremelnicul președinte Băsescu și, astfel, populația de pe stadion, va face imediat legătura cu rochița d-nei Udrea. Și, după asta, la obișnuitele talk showuri de tocat apa în piua, să apară și unii care să considere asta ceva OK. Nu vorbesc de maimuța urlătoare de Pipera care s-a oferit să plăteasca el amenda, de parcă asta ar conta. Și-o recuperează Marcelică Pavelică din jumate de nuntă!
Nu este posibil ca cetățenii acestei țări să nu știe măcar prima strofă din imn, după „cruzii tirani” intrând în amnezie.
Și, încă ceva. Susțin și eu, cu puțina mea reprezentativitate ideea de a se reveni la Tricolor, ca imn. Acest „Deșteaptă-te Române”, nu e urât, dar muzica e greu de interpretat de toată lume, iar versurile, să fim sinceri, dacă știm în ce context au fost scrise, nu se poate să nu jignească alte etnii pe care le dorim fidele acestei țări. Când se cânta Tricolorul (originalul, nu bălăria ceaușistă), chiar că nu-ți venea să bâzâi ca musca beată.