Dacă îndepărtăm din haos abstractul, absurdul, dezarmonia și dezechilibrul, nu mai rămâne din el decât un spațiu gol, pe care îl avem la dispoziție pentru a-l umple cu hobby-urile și pasiunile noastre.
Dacă îndepărtăm din om gândurile, acesta devine o marionetă, o paiață ce se mișcă mecanic prin viața înregistrată de destin.
Dacă omul ar fi numai gânduri, iar corpul un înveliș superfluu, ar levita prin aer, legat de cer cu rădăcini luminoase.
Cobor prin genealogii inverse până în primordial, unde eram punct, așteptând erupția germinării ; îmi număr viețile trăite de câte un eu distinct, purtând amprenta ADN-ului propriu, din primordial și până în prezent, și constat că sunt mai multe decât anii pe care îi am, adaug vieților trăite pe cele din viitorul de anvergură, și astfel obțin nemurirea. Satisfăcut, sar dintr-o viață în alta, pentru a o căuta pe cea mai bună, care se mulează perfect pe idealurile mele.