muguri timizi dospind în lutul adamic
prin care în căutarea maternităţii
ingenuă şi îmbujorată de sfială
inocenţa îţi înflorea greşala în obraji
habar nu aveau / că pentru mine răsăreau

piscuri crescute din himalaia iubirii
de pe care dezbrăcându-şi pudoarea
fecioria îşi dezvăluia minunea goliciunii
ce tăinuia ispita dulce a fructului oprit
spre care dorul / alergam să fiu culegătorul

ruguri aprinse de fierbinţeala cărnii
din disperarea nebună nebună a păcatului
ca prin orgasmica magie a împreunării
să îmblânzească blestemul muririi
tu ogorul / chemai chemai sămănătorul

sfârcurile tale sfârcurile tale
departe departe sâmburi de cireşe amare
rătăcesc prin abisalul căii lactee
ca o uitare în flacăra de lumânare
să înmugurească perene / în praful stelei mele