agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | ÃŽnscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaÅŸi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 678 .



Tu
personale [ Gânduri ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [plumb ]

2007-12-30  |     | 



Am gasit in buzunarul hainei un bob. Era mic. L-am desfacut, i-am inmuiat coaja, am luat stiloul si am scris refrenul melodiei "Zmeul"(Vama Veche)pe ea...si totusi...deasupra a tot am inscriptionat adevarul inimii mele, desi stiu ca nu vei putea intelege. Le-am rupt in mii de bucati si le-am strans cat am putut de tare intre degete. Le-am lasam apoi sa cada dintr-o palma in alta si iata, ca din cojile moi au inceput a creste spini puternici ce nu-mi mai dau drumul si ma injunghiaza.
Inima isi schimba ritmul, bataile si te simt ca pe-o durere in mine.
Nu cred ca voi putea scapa de tine. Poate nici nu vreau...
Si tu inca nu stii...poate nici nu vei afla...
Durerea a inceput o data cu melodia aceea...o cant de ieri de cand am ascultat-o.
Azi e un azi-refren.Il cant si simt ca sufar...si tu nu vei putea sti ca eu respir in acord cu vibratiile tale.
Poate indragostita...dar nu plutesc...simt un zbor interior, o zbatere de aripi ce privesc in jos si sapa gropi mari, adanci, gigantice...in umeri.
Inima e scrijelita cu ceea ce tot astept sa afli...dar nu ai cum...pentru ca ai uitat de mine.
Un timp am crezut ca nu te mai am dar inca te port cu mine...peste tot ca pe o alta credinta.
Esti o sageata infipta-n al mau trup...si mai bine stau cu ea, decat sa vad sangele siroit cand ma vei ajuta sa o scot.
Simt ca trebuie sa plang dar ma opresc...in fata mea realizez ca este profesoara si in jur alti 28 de elevi-colegi ai mei...si m-am oprit.
De ce as plange oare?
Esuez...evadez...dar sunt inca in clasa.
Ultima dorinta a clipei acesteia: sa stai in fata mea sa te privesc indelung si sa nu ma satur de tine...vreau sa iti vad acel zambet molipsitor...desi nu e nimic in el din adevar.
Impreunez palmele si te simt in presiunea venelor verzui. Oare te zbati in mine? Oare e vis? Respir parca alt aer si nu pot scapa din tine.
"Linistea se scurge-n mine..."
Fluturelui ii cade polenul...umple golul de praf...mult praf...si tu.
Inca te mai simt in adevar.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!