iar e 5 dimineata,
azi nu ma plac, chiar deloc, ma adincesc intr-o mocirla, uratenia imi cuprinde totul, imi simt capul incarcat,gata sa explodeze, doare... imi pun coatele pe genunchi si tamplele in palme, am incercat sa dorm dar gandurile aiurea nu-mi dau pace, in alte seri ma aduceam singura la suprafata, acu n-am putut, sau n-am mai vrut, m-am lasat sa caut in molozul sufletului pana in cele mai hidoase cotloane, ma rasucesc pe toate partile, analizez, judec, nu gasesc nimic bun de care sa ma leg, cum de m-am lasat sa ajung in halul asta? patetic... fac umbra pamantului degeaba, as vrea sa strig cat pot, sa alerg pana nu-mi mai simt plamanii, sa ma injur, sa imi dau cu pumnii in cap, sa imi sleiesc orice putere ca intr-un sfarsit sa pot sa plang, sa plang mult, sa nu mai ramana nimic din mine neplans...