Desigur, poezia e prin esenta ei subiectiva.
Cum am putea transforma subiectivitatea aceasta in obiectivitate? Chiar si la modul cel mai relativ...

Propun eu o metoda. Consta in a lua poeziile si a le traduce in alta limba; le luam si pe acestea si le traducem intr-o noua limba, si tot asa, de cat mai multe ori. La sfarsit le vom avea in limba originara.

Si vor fi altele si in acelasi timp aceleasi.

Vor ramane cateva ganduri, sau emotii eliberate, insotite poate de un fel de a scrie, de gramatica initiala.

Apoi le vom judeca obiectiv.

In rest, orice judecata e si ea necesar subiectiva.

Ce parere aveti?