Vor fi mântuiți criminalii de-a valma cu cei ce se nevoiesc pentru a se mântui?
Doamne, în Numele Domnului nostru Iisus Hristos- cercetează-mă Tu și vezi dacă sunt pe o cale bună. Dacă nu - du-mă Tu pe calea cea bună. Amin. Amin.
- mulțumesc frate john-S42 pentru rugăciune.
Avem un enunț simplu:
- Fiul omului va despărți oile de capre
și va zice oilor (cei neprihăniți): - veniți binecuvântații Tatălui de moșteniți Împărăția care v-a fost pregătită;
iar caprelor (cei nelegiuiți):- plecați de la Mine blestemaților în focul cel veșnic pregătit diavolului.
și avem două interpretări ale acestui enunț
I - Interpretarea aproape unanimă- “oile” și “caprele” ar fi categorii diferite de oameni.
Oamenii binecuvântați, neprihăniții ar merge în Rai.
Oamenii blestemați, nelegiuiții ar merge în iad.

II- Interpretarea nouă- “oile” și “caprele” sunt părți din fiecare om
- partea binecuvântată, neprihănită (care cheamă Numele Domnului), “chemată să iasă afară” (ecclesia) – “omul nou” din fiecare om va merge în Rai.
- partea afectată de păcat, aflată sub blestem, capabilă de nelegiuire- va fi arsă pentru totdeauna în “focul veșnic”- “omul vechi” din fiecare om va fi dezbrăcat ca un cort, ca o haină și ars, distrus.
Omul vechi va fi “ars” de sfințenia omului nou care crește înlăuntru.

Una din interpretări este pământească, firească, de pe calea morții, a blestemului, a urii- prin “ochii firești”.
Cealaltă este cerească, duhovnicească, de pe calea vieții, a binecuvântării, a dragostei- prin “ochii de văzut”.
Una este ce au înțeles oamenii căzuți în păcat, cealaltă, revelată prin Duhul, este ceea ce a spus, de fapt, Dumnezeu.

Cum le vom putea deosebi?
Numărul de susținători nu este un criteriu- toți știau, era evident- că pământul e plat și soarele se învârte în jurul lui- până a venit un nebun și a întors pe dos evidența.
Le vom compara cu Scriptura- una din interpretari face ca o mulțime de versete biblice să se contrazică între ele, cealaltă face ca toată Scriptura să fie înțeleasă coerent.
Una din ele este ce se vede cu ochii firești, cealaltă este ceea ce se vede prin ochii de văzut. Nimeni nu are nici o vină că are ochi firești- nimeni nu are nici un merit că i-a deschis Domnul ochii spirituali.
Dar cu siguranță Dumnezeu ne dă Duhul spre folosul celorlalți și dacă aprinde o lumină n-o ascunde sub obroc.
Una din ele este atât de conformă cu simțul comun - cealaltă pare nebunească.
Poate pentru că înțelepciunea lui Dumnezeu este nebunie în felul oamenilor.
Până acum nimeni nu m-a întrebat un lucru foarte simplu- “Dacă tu ești convinsă că toți oamenii vor fi mântuiți, deci și noi, ce rost are să ne spui asta, de ce n-ai ținut aceasta încredințare pentru tine- indiferent ce credem sau facem- oricum vom merge în Rai.?”
- când noi credem că Dumnezeu va trimite oameni în iad- trimitem în lume cea mai mare ură împotriva Lui și împotriva semenilor- ura pe care un altul o va procesa.
Violența din lume, cataclismele naturale, lumea de coșmar (peștera de tâlhari) este determinată de ura enormă pe care noi, creștinii, o trimitem în lume.
Voi credeți că omenirea este o comunitate, o adunătură - eu știu că este un organism cu celulele- oameni.
Și într-un organism acționează legea să nu ucizi- dacă celulele s-ar mânca între ele, organismul ar muri.
- Totuși există celule specializate (predestinate) să ucidă. Unele celule se încărcă cu dejecțiile eliminate de toate celelalte, iar altele ucid aceste celule - expunându-se pedepsei pentru ucidere- mor la rândul lor- anticorpii și globulele albe.

De asta spune Iisus că va fi judecat ca ucigaș, sau ca preacurvar, cel care doar gândește nelegiuirea, doar emite un gând de ură împotriva fratelui său.
Gândul său de ură va fi procesat de un altul, predestinat pentru aceasta- cred că Dumnezeu a predestinat în mod absolut- (asta mă face protestant?)
Iar un proverb budist spune același lucru cu alte cuvinte (sper să nu leșine nimeni de oroare, pe acest forum, la citirea cuvântului “budist”) :
“- un gând de ură emis de mine- determină o crimă la o mie de mile depărtare.”
Iar Scriptura spune:
Galateni 6.2- Purtați-vă sarcinile unii altora, și veți împlini astfel Legea lui Hristos.
verbul tradus aici prin imperativ- este ca foarte multe altele din Scriptură, traduse fie la imperativ fie la conjunctiv- la prezentul continuu.
Galateni 6.2 spune :- voi continuu vă purtați sarcinile unii altora.
sarcina mea de ucigaș care gândește ura - o poartă altul predestinat- care pune mâna pe cuțit
Galateni 6.5 căci fiecare își va purta sarcina lui însuși. - la Judecata cel care a procesat ura trimisă de mine, nu va purta această ură- eu o voi purta.
Nu va fi el singur Judecat ca ucigaș- noi toți care producem dejecțiile urii vom fi judecați pentru crima lui.
Cel care a procesat ura gândită de mine- spune Scriptura, că a împlinit astfel Legea lui Hristos- vă reamintesc El ne-a dat o singură poruncă- să vă iubiți unii pe alții, așa cum v-am iubit Eu.
Cel care a purtat sarcina urii mele a ales să se sacrifice - din iubire- dar a făcut această alegere în supraconștient- legătura noastră cu Dumnezeu- singurul plan unde există liber-arbitru.

Cel pe care eu, cu ochii pământești, îl văd ca fiind criminal- Dumnezeu, care se uită la inimă, îl vede ca împlinind Legea lui Hristos- dar, prin nelegiuire.
- de asta spune Iisus- facă-se Voia Ta - precum în cer așa și pe pământ.
Este clar că, pe pământ, nu se întâmplă nimic fără Voia lui Dumnezeu.
Dar în timp ce în cer Voia se face prin binecuvântare-
- pe pământ (în lumea căzută în păcat) Voia Lui se face prin blestem.
Nu prin fapte- ca să nu se laude nimeni.- nu prin alegere la nivel conștient.
Când cineva spune: eu îl aleg pe Hristos- îl face mincinos pe Hristos care spune:- Nu voi m-ați ales pe Mine din lume, Eu v-am ales pe voi din lume.

Frații mei - Nu toți pot primi acest cuvânt, ci numai aceia cărora le este dat- dar chiar dacă nu-l veți putea primi, încercați să nu mă urâți- iubește pe vrăjmașul tău- pentru că este destulă ură în lume și fără să mai generăm noi alta.