O cruce alba printre lespezi reci,
Un nume incrustat in marmura rigida,
Un clopot ce rasuna in surdina
Si oameni negrii, lacrimi cordiale...

Un suflet singur, trist si gol,
O lacrima amara ratacita,
Degringolada dintr-o inima iubita
Si-un rest de ezoteric dizolvat...

Tot si nimic in ceata mortii crude
Totul dispare si apoi apare...
Negru si alb in inima zdrobita
Si-un val de criptic in simtire...

O poza intr-un medalion uitat de vreme
Si o imagine a vietii de copil...
O clipa crunta de durere
Cu ochii pe sicriul coborat...


Mi-ai fost, imi esti si imi vei fi mereu alaturi...