Pe umbra fiordului totul e neted
(zapada atator iluzii cazuta dintr-un anotimp al memoriei)
doar urma desprinderii mai exista
fuga de propriul trup
cu el pe urmele tale
nimic neavand intr-acolo s-arunci
pentru nasterea muntelui salvator
necrutatoare obsesie pe distanta unui semn de-ntrebare
pare un simplu contur vorbitor flagelandu-si destinul
nu poate fi TOTUL
mult mai presus Cuvantul care poarta cu sine inaltimea caderii

iata cum trecerea lui intr-o piele de fosfor infioara pamantul

din apele fluviului Lethe silabe neintelese aud

mii de glasuri cautandu-si un trup il urmeaza

(tulburatoarea iluzie a Calatorului
se desavarsea
in
acest
aparent
solilocviu)