Ploua iubite, aud tipatul fiecarui strop ce atinge pamintul si sufletul imi tresare, suferinta lui e suferinta mea, atit de singuri in lupta nebuna a noptii acestea cu gust de toamna tirzie…Pic, pic, numar pasii ploii si cu ei clipele ce ne despart. Unde esti, in care colt de vis ti-ai pitit rasuflarea, o caut, rascolesc fiecare suflu al vintului, rasucesc covorul multicolor poate, undeva voi simti caldura respiratiei tale mingiindu-mi buzele flaminde de tine. Stau inchisa in camera tesuta de parfumul umbrei tale si retraiesc fiecare secunda sa mai pot urmari orizontul …Doar asa stiindu-te in bratele mele inima nu se mai incapatineaza sa-si reverse cascada de lacrimi, lacrimi ce-mi inunda fiinta pina la sufocare. Unde esti? Mi-e atit de frig aici, departe de caldura bratelor tale, me-a atit de teama, doar soaptele tale calde scaldindu-mi auzul mi-o pot risipi, mi-e dor iubite!!! Mi-e atit de dor de geamatul tau in timp ce lumea devine tot mai marunta si fara sens sub ropotul fericirii noastre…Dormi iubite, eu voi imprumuta din linistea ce te-a cuprins si-ti voi alinta visele. Dormi, bratele mele te vor astepta precum padurea pasarile in prag de primavera, dormi iubite, ochii mei vor rataci pe inaltul boltei in cautarea stelei ce ne strajuie la poatra destinului astfel tu, vei pluti in tacere prin gradinile raiului pina cind, scirtiitul noptii sub talpile umede de roua ale diminetii te va trezi si eu, eu voi fi acolo sa-ti sarut primul pilpiit al genelor. Daca toate aceste framintari vor trebui sa poarte un nume acela va fi IUBIRE. TE IUBESC!!! MI-e sufletul ingropat pin’ la genunchi.

Te las in linistea noptii, lumina voluptoasa a stelelor iti va calauzi drumul spre mine!