agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 5475 .



Mică fugă
poetry [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Sylvia_Plath ]

2005-02-09  | [This text should be read in romana]    |  Submited by Laura Boletti



Degetele negre ale chiparosului amenință:
Nori reci trec pe deasupra.
Tot astfel surdo-muții
Fac semne orbilor,și rămân neștiuți.

Mie îmi plac declarațiile negre.
De pildă,norul acela,fără chip!
Alb ca albul ochilor tot!
Ochiul pianistului orb

La masa mea pe vapor.
Pipăia după mâncare.
Degetele lui aveau nasuri de nevăstuică.
Nu mă puteam opri să-l privesc.

El auzea Beetoven;
Chiparos negru,nor alb,
Complicațiile oribile.
Capcane pentru degete - tumult de clape.

Gol și prostesc ca niște farfurii,
Tot astfel surâd orbii.
Invidiez zgomotele cele mari,
Gardul viu de cimitir al Marii Fugi.
Surzenia e altceva
Ce pâlnie neagră,o,tată!
Îți văd glasul
Negru și înfrunzit,ca în copilărie,

Un gard viu de porunci,
Gotice și barbare,pur germane.
Morții strigă,din el.
Eu nu sunt deloc vinovată,de nimic vinovată.

Chiparosul atunci,Christ pentru mine.
Nu e tot atâta de chinuit?
Și tu,în vremea Războiului cel mare
În băcănia din California

Tăind cârnații!
Îmi colorează somnul,
Roșii,bălțați,ca niște gâturi tăiate.
Și ce tăcere era!

O tăcere mare,o altfel de tăcere.
Aveam șapte ani,nu știam chiar nimic.
Lumea se întâmpla.
Tu aveai un singur picior,și o minte prusacă.

Acum nori asemănători
Își desfac cearșafurile goale.
Și tu nu spui nimic_
Șchioapăt în amintire.

ÃŽmi amintesc un ochi albastru,
O servietă cu mandarine.
Ãsta era așadar un om!
Moartea se deschidea,ca un copac negru,neagră.

Și între timp supraviețuiesc,
Gospodărindu-mi dimineața.
Astea mi-s degetele,acesta-i copilul meu.
Norii sunt o rochie de mireasă,tot așa de palizi.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!