Din nou...
La fel de mult încătușată ...
Nu mai vreau să joc același joc!
Mă ții mereu legată
Și am obosit...
Te-am crezut când mi-ai promis că mă înveți să iubesc
Dar cine a știut că ai sa mă ții într-o colivie?
Am trăit in același loc un an, o mie...
Nici eu nu mai țin minte...
Nu pot să mă eliberez oricât de mult aș vrea să mă scap
Căci tu, când îmi zâmbești, întreaga viața mi s-a terminat
Și o iau din nou de la capăt

Doar tu cu o privire...
Atât îmi ajunge
Și totul o ia de la capăt...
Iar și iar și iar...

Dă-mi drumul căci voi muri prea lent
Nu merit, știu , dar eu îmi caut mereu călăul...
Dă-mi drumul din colivie
Nu mai vreau nici un zâmbet murdar de-al tau ca hrană a mea
Mi-a ajuns cât pentru o viață... nu știu cât voi mai suporta sau când voi cadea...