nu știu



nu știu nimic despre execuțiile sumare
dictate de rațiuni înveșmântate în catifeaua ipocriziei,
despre statul la coadă în fața raiului
îmbrăcați în piele de lupi,
despre cărțile de dragoste scrise cu mînile pline de sânge
și cu mintea sodomizată de versete hot,
despre rărunchii în care vocea umană sapă tranșee
prin care se scurg torente de sânge
amestecat cu pămînt și litere ,
despre sacrul otrăvit,
despre dumnezeii exorcizați prin pâine făcută
din făină și sânge pietrificat,
despre luna pantofarului ce aleargă în picioarele goale
pe cioburile de sticlă roșie,
despre zidurile văruite cu var de hematii,
despre bărbat,
despre copil,
despre femeia ce se reazemă gânditoare de o sapă
cu care și-a adîncit
singură
groapa
în pământ
dar mai ales în sine

nu știu cine pe cine omoară de fapt:
călăul - pe cel în care își răsucește satârul cu voluptate,
sau victima - când îl împușcă pe călău cu glontele ultimei priviri

nu știu de ce am ajuns
în fața acestei uși închise
de după care răzbate până la mine
un glas stins
luminos






în "Îl vad pe Dumnezeu și nu mor". p.180-181.


***
Blog Angela Furtuna