sigur că primăvara avea să vină
ca un tren suflător în alge
pe un perete uscat de atâta plâns a iarnă.
și pentru ca unirea să fie completă
mai era nevoie de alegerea ei
și la primăria capitalei țării din care
sosesc anul trecut diminețile
ca să mai picure oarece furnici
pe sub maieul de sub suflet

să nu vă gândiți că a mai murit
bateria de alimentat ceasul cu timp
și că gropile din asfaltul meu nu s-au îmbujorat
la vederea lui dumnezeu. că ele îl iubesc.
la fel ca prima dată. și încă se mai înroșesc.

și încă mă mai înroșesc.