Mi-e bine în platoșa mea
Cu care D-zeu n-a fost zgârcit
Voi fi o femeie frumoasă
Ce prostie! Nu pot să nu râd
Am tot ce i-ar trebui unui prost:
Frumusețe, invidia celorlalți
Un înveliș aproape perfect
Dincolo de care....
Sunt o picătură de fiere
Într-un ocean de lacrimi sărate
Zeci de mii de cuvinte
Care vor muri nespuse, nimănui
Rătăcind undeva înlăuntru
Înapoi...înainte, ca un blestem
Vise, flash-uri în alb-negru
Incantații pentru alte vremuri...
Să nu mă țineți minte
Dar mai ales, să nu mă clasificați!