Îmi urlă sufletul, disperat de iubire
Și haosul nebun de care aș vrea să scap
Mă alungă departe printre alte coșmare,
mi-e visul devenit un cosmar.

Aș vrea să zbor spre un curcubeu
Spre o lume nebună de fericire
Să trăiesc, să iubesc și să mor.

mi-e sufletul rupt, spart in bucăți
și lacrimile veștede se aruncă din pleoape
spre hăul adânc din inima mea.

m-aș preface într-o pasăre
de-aș ști că-ntr-o zi aș putea să culeg
în loc de lacrimi, durere și coșmare,
iluzii, iubire si flori.

M-aș preface în soare
De-aș ști că-ntr-o zi
După o lungă și tristă ploaie,
După o furtună plină de nori,
Aș putea să dau lumii un curcubeu strălucitor

Îmi urlă sufletul, disperat de iubire
mi-s gândurile fluturi albaștrii
ce zboară spre cer
și mă întreb cum ar fi oare
să zbor deasupra unui curcubeu?