Lumea de mâine, cu aroma zilei de ieri,
mă privește drept în față; simt cum mă ustură
ochii. Cred că sunt bolnav, ce să fac oare durerii?
Stropi de sudoare să fie? Nu pricep- îi simt în gură,
sărați ca sarea legiunilor pierdute-n țărână.
Caut o definiție, ceva care să cuprindă simțirea asta
nouă, cuvinte... Explicație pentru minte, ca să priceapă
inima ce face, ochii mei de ce, de unde năpasta
izvorâtă din ei, ce-ar fi altceva decât apă.