Pământul-mamă cu o mie de sâni

picta pe năframa neagră cu fum,

în grote tăroase pline de scrum

urzeau destinul gnomii bătrâni.

Pe pajişti ţesute cu umbre de noapte

copilele gânduri pictau feeria,

pitici somnambuli valsau reveria

plăcutelor viersuri de şoapte.

Curioasă regina dalbelor zâne

miji pe poteca fină de stele,

din neguri chemă surorile iele

ursind nanilor fee nebune.