Parisul acuma-i o carte închisă,
Nu-i nimeni la pândă sub vechile-arcade,
Nu-i nimeni în parcuri, pe poduri nu-i nimeni
Și nici o lumină pe ape nu cade...

Începe un clopot prelung și răsună...
Din clopot în clopot chemarea pătrunde,
Și-n unde, sub bolțile vechilor poduri,
Profunde acprduri ecoul răspunde.