Bărbați vânjoși cu scut și tăioase pumnale
Aleargă-n pădurea ce zornăie a zale
Grotescă pradă fugară după lupta cea mare;
Gigantul ucide viața de sub picioare.

Asenul Thor cu nemiloasa-i armă
Lovește dinaintea legiunii coamă,
Însuși Odin îi trezește din moarte
Pe cei viteji căzuți la grele fapte.

În vreme ce morții se-mbată în Walhalla,
Fulgeră ceruri prea hâde-n Midgard.
Ciocanul lui Thor învăluit în arsă lumină
Seceră munții din a bestiei vină.

Lacrimi se scurg din genunchiul rănit
Iar spada se-nfige, în gheață a scrâșnit,
Urlet lovește din stâncă în piatră
Și câinii nordului spasmodic latră.

Încolțit uriașul între troiene și ceață
Înfruntă prin viscol trezirea din viață;
Tună asenul, tună și cerul, lovește oțelul,
Sfarmă grumazul, răpăie-nfundat osul.