O stradă, oamenii se duc și vin
Oamenilor le place să vadă
Doar un flux, o masă
Insipisă și surdă
Ce ciudat azi
Ceva, dar ce?
Aceleași vorbe de ascultat
O stradă ca oricare alta
Și timpul este suspendat,
O sarcină, o vină
Și brusc am înțeles
Fără precedent simt o lipsă de rușine
Tainică nerușinare
Căci l-am zărit
Si îmi zâmbește
Printre trotuare, autoturisme și trecători
În zgomot, dorințe din alt timp
Părul lui blond în vânt
Acești oameni îl ascund între ei
Dar tot ceea ce este clar
Este că prezența lui îmi binecuvântează
Firea prinsă în capcana rutinei
Iar părul lui blond în vânt
Se plimbă.....și îmi zâmbește
Și îmi zâmbește
Și îmi zâmbește