Azi am deschis o parte din mine,
Ca un cufar vechi, acoperit cu praf,
Acoperit cu mine,
Cu cioburi din sine...
Un mortar al afundării in tacere.

Prea multe mistere ma despart pe mine…de mine,
Și nimic din ce se cuvine nu ma înaltă.

E prea multă ceață în jur, și-n tăcere.
Culeg șoapte de pe buzele mele și le încui.

Cu un trosnet lung se anunță o moarte.
Culeg sunetul prelung în parte,
Si tăcerea mea e mută… și letală…

Taci sfânt tu suflet de pe-o frunza pală!