mâinile Marianei aplaudă peste Călan
ești frumoasă în rochia cu poduri
te iubesc
vino să privim
porumbeii nu s-au împușcat

sarea se învață în bucatele viclene
degetele plâng aerul

se va întoarce primul iubit dintre pământeni
un copleșitor cântec al substantivelor
cu tăcere lângă verbe
un pumnal roșu
din trup
dimineților scos