forez in suflet dupa sentimente
si nu le mai gasesc ca altadata
ca o comoara vesnic dezgropata
si irosita-n pustnice momente..

iubirea e absenta, fruntea lata
nu mai razbate prin atatea fente
resursa-n sine e epuizata
doar izolat, manifestari latente

privirea mi-e deja carbonatata
strivita de conceptii reticente
ce au pornit din inima ingrata
de care sunt tradat eminamente.

intreaga existenta e o pata
in care ma sufoc acutualmente
si chiar de-mi simt faptura tulburata
in suflet toate-mi sunt indiferente.